Agenţia de rating Moody's a îmbunătăţit perspectiva de rating a României de la stabilă la pozitivă şi a reconfirmat rating-ul suveran la Baa3 (grad investiţional), în decembrie, această decizie reflectând "progresul semnificativ înregistrat de România în corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi în reducerea vulnerabilităţilor economiei la şocurile externe, creând astfel premisele pentru o creştere economică solidă. De asemenea, eforturile susţinute din ultimii ani în procesul de consolidare fiscală şi de reducere a deficitului bugetar, dar şi în stabilizarea nivelului datoriei publice guvernamentale, sunt factori cheie care au contribuit la îmbunătăţirea perspectivei de rating". În luna august, Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung, în valută şi în monedă locală, la BBB-/BBB, cu perspectivă stabilă. Două luni mai târziu, la începutul lui octombrie, Standard&Poor's a reconfirmat, la rândul său, rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung la BBB-, cu perspectiva stabilă.
În primele nouă luni ale lui 2015, economia românească a crescut cu 3,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Bugetul pe anul 2015 a fost fundamentat pe o creştere economică de 2,5%, semnificativ sub ultima prognoză, din noiembrie 2015, a Comisiei Naţionale de Prognoză, în care se estima pentru acest an o creştere economică de 3,6%.
De altfel, CNP a mai revizuit, pe parcursul anului, încă de trei ori estimările privind creşterea economică, în februarie, la 2,8% (de la 2,6% estimarea din noiembrie 2014), la 3,3% în mai şi la 3,4% în septembrie.
Consiliul Fiscal se aşteaptă la o creştere economică în jurul valorii estimate de Comisia Europeană, respectiv de 3,5%, în 2015, cu rezerva impactului unui an agricol mai slab.
Pe de altă parte, analiştii economici susţin că economia României a avut o evoluţie bună în 2015, iar estimările lor în privinţa Produsului Intern Brut ajung până la 3,9%, deşi aceştia la finalul lui 2014 anunţau creşteri de 2,2% - 3,1%.
Nu doar economiştii din băncile comerciale şi-au schimbat estimările, ci şi instituţiile financiare internaţionale. Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI estima o creştere de 2,4% pentru economia românească în 2015, pe care în aprilie 2015 a revizuit-o la 2,7% şi în octombrie la 3,4%, în timp ce Banca Mondială prognoza în februarie că economia României va înregistra un avans de 2,9%, estimare pe care a îmbunătăţit-o uşor în iunie, la 3%.
La rândul său, Comisia Europeană a îmbunătăţit de mai multe ori previziunile sale privind evoluţia economiei româneşti în 2015. Astfel, în februarie, CE şi-a revizuit în creştere estimările până la 2,7%, faţă de avansul de 2,4% pe care îl preconiza în luna noiembrie 2014, pentru ca în mai să vină cu o uşoară îmbunătăţire, la 2,8%, iar în noiembrie cu o alta mai semnificativă, până la 3,5%.
Potrivit BERD, România va înregistra cea mai mare creştere economică din sud-estul Europei în acest an. În noiembrie BERD a revizuit în creştere cu 0,5 puncte procentuale estimările privind avansul economiei româneşti în 2015, până la 3,5%, după ce în mai estima, în Regional Economic Prospects, o creştere a PIB de 3% în acest an.
Şi pentru anul acesta perspectivele sunt favorabile.
Inflaţia a intrat în iunie pe teritoriu negativ
Bugetul pe 2015 a fost fundamentat o inflaţie medie de 2,2%, după ce, în 2014, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, România a înregistrat o inflaţie anuală de 0,83%, cea mai scăzută din ultimii 24 de ani, respectiv din 1991 de când început să se calculeze inflaţia anuală decembrie/decembrie.
Prima lună a anului a marcat un nou minim istoric pentru inflaţie, rata anuală coborând la 0,41%. Luna următoare, acesta a scăzut la 0,4%, pentru ca în martie să crească uşor, la 0,79%. În aprilie, are loc o nouă scădere, până la 0,65% , în timp ce în mai a crescut semnificativ, la 1,2%.
INS anunţa în iunie o scăderea semnificativă a inflaţiei şi intrarea acesteia pe teritoriu negativ.
"Preţurile de consum în luna iunie 2015 comparativ cu luna iunie 2014 au fost mai mici cu 1,6%, măsurate prin IPC (indicele preţurilor de consum - n.r.) şi cu 0,9%, măsurate prin IAPC (indicele armonizat al preţurilor de consum - n. r.)", menţiona INS.
Începând cu data de 1 iunie 2015 a intrat în vigoare extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea alimentelor şi băuturilor.
"Presupunând că această modificare fiscală ar fi fost transferată în întregime încă de la momentul intrării în vigoare, putem spune că 3,5 puncte procentuale din scăderea cu 1,6%, a ratei anuale a IPC în luna iunie 2015, se datorează reducerii cotei de TVA. Ponderea produselor care fac scopul acestei reduceri şi sunt incluse în calcul IPC este de 27,9%", explică INS.
Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2014 — iunie 2015) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2013 - iunie 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,7%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 1,0%, relevă statistica.
De la acea dată şi până în noiembrie, deşi a oscilat uşor de la lună la lună, inflaţia nu a mai reuşit să treacă pe plus. Astfel, în iulie aceasta a fost de minus 1,7%, în august de minus 1,9%, în septembrie de minus 1,7%, în octombrie, de minus 1,6%, şi în noiembrie de minus 1,1%.
În februarie, Mugur Isărescu, declara că BNR prognozează o inflaţie de 2,1% pentru finalul acestui an şi de 2,4% pentru finalul lui 2016.
În mai, BNR anunţa o nouă revizuire în jos a prognozei de inflaţie pentru finalul acestui an, cu 1,9 puncte procentuale, de la 2,1%, cât estima în februarie, la 0,2%.
Guvernatorul Isărescu declara că inflaţia va fi în jur de zero din iunie 2015 până în mai 2016, pe fondul reducerii de la 1 iunie a TVA la alimente de la 24% la 9%. El preciza că prognozele nu au inclus reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20% prevăzută în proiectul de modificare a Codului Fiscal.
Următorul Raport trimestrial asupra inflaţiei a venit cu o nouă prognoză: minus 0,3% pentru 2015, subliniind că proiecţiile privind inflaţia au fost calculate cu încorporarea pachetului de reduceri de taxe cuprins în actuala formă a Codului Fiscal. "Dacă se schimbă, vom reveni", explica Isărescu. Astfel, proiecţia a fost revizuită în scădere cu 0,5 puncte procentuale pentru acest an.
Un nou raport şi o nouă revizuire. În noiembrie, BNR a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale prognoza de inflaţie pentru acest an, la minus 0,7%. Guvernatorul BNR menţiona că intrarea inflaţiei în teritoriu negativ a fost cauzată de reducerea TVA la alimente la 9% în vara acestui an. Potrivit Raportului, în cazul în care nu s-ar fi redus TVA la alimente, inflaţia ar fi fost de 2,1% în 2015 şi de 2,7% la finalul anului 2016. Mugur Isărescu a atras atenţia şi asupra faptului că măsurile fiscale au generat fluctuaţii mari în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, astfel că, de la o scădere în teritoriu negativ anul acesta până la jumătatea anului viitor, inflaţia va reveni pe creştere, urmând să se plaseze peste intervalul de variaţie în trimestrul trei din 2017.
Ţinta de inflaţie a BNR pentru următorii ani este de 2,5% plus/minus un punct procentual.
Şi Comisia Europeană estima în noiembrie că inflaţia ar urma să rămână în teritoriul negativ, la minus 0,4% în acest an, opinie împărtăşită şi de reprezentanţii BERD, care se aşteaptă ca inflaţia medie să rămână negativă în acest an, având în vedere reducerile recente şi viitoare ale TVA, scăderea preţului petrolului şi aşteptările inflaţioniste diminuate.
Rata şomajului a scăzut
Prevăzută la un nivel de 5,1% în bugetul pentru 2015, rata şomajului a încheiat prima lună a anului la un nivel de 5,46%, în creştere cu 0,17 puncte procentuale faţă de decembrie 2014, cei mai mulţi şomeri fiind muncitori necalificaţi în agricultură, respectiv 97.102 persoane.
După uşoare fluctuaţii pe parcursul anului, rata şomajului înregistrat la sfârşitul lui noiembrie 2015 la nivel naţional a fost de 4,88%, nivel similar cu cel din luna precedentă, dar mai mic cu 0,33 puncte procentuale faţă de cel din noiembrie 2014, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, în luna noiembrie 2015, era de 434.739 persoane. Din totalul acestora, 101.193 erau fost şomeri indemnizaţi şi 333.546 neindemnizaţi.
În primele 11 luni ale anului, peste 338.500 de persoane au fost angajate prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, ceea ce reprezintă aproape 97% faţă de cât s-a programat, iar circa 71.500 din total au fost tineri cu vârsta sub 25 de ani, potrivit ANOFM.
Totodată, 338.541 de persoane au fost angajate în primele 11 luni ale acestui an, prin intermediul ANOFM. Din cele 338.541 de persoane ocupate în primele 11 luni, 71.483 sunt tineri cu vârsta sub 25 de ani, 79.600 se încadrează în grupa 25-35 de ani, 84.382 au între 35 şi 45 de ani, iar 103.076 au peste 45 de ani.
Cele mai multe persoane angajate provin din mediul urban, respectiv 187.436, reprezentând 55,37% din totalul persoanelor ocupate. Judeţul Timiş se află în continuare pe primul loc, cu 24.283 de persoane încadrate în perioada de referinţă, urmat de judeţul Suceava, cu 21.364 de persoane angajate, pe locurile următoare aflându-se municipiul Bucureşti, cu 18.008 persoane angajate, judeţul Neamţ, cu 16.424 de persoane, şi judeţul şi Hunedoara, cu 15.816 persoane.
Comisia Naţională de Prognoză estima o rată a şomajului de 5,1% la finele lui 2015, estimare pe care a menţinută în toate variantele de prognoză din acest an.
Excedent bugetar
Excedentul bugetului general consolidat aa fost, la finele lunii noiembrie de 5,3 miliarde de lei, respectiv 0,76% din PIB. În aceeaşi perioadă din anul trecut, bugetul general consolidat înregistra un deficit de 0,2 miliarde de lei, respectiv—0,04% din PIB, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 209,6 miliarde de lei, reprezentând 29,8% din PIB, au fost cu 7,5% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,5 puncte procentuale.
S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din impozitul pe venit (12,3%), impozit pe profit (+11,9%), TVA (+10,8%), venituri nefiscale (10,8%) şi accize (+7,5%). Încasările din contribuţii de asigurări sociale au scăzut doar cu 0,7% faţă de anul anterior, fiind influenţate de reducerea cu 5 pp a contribuţiilor angajatorilor, cât şi de creşterea pe anul 2015 cu 0,5 pp a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 1,4%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 4,6% şi venituri nefiscale cu 3,8%.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 204,3 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 4,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,3 pp ca pondere în PIB.
O reducere semnificativă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (-11,3%) ca urmare a sezonalităţii plăţilor şi a scăderii randamentelor la titlurile de stat. În paralel, se remarcă o creştere semnificativă, cu 27,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 26,2 miliarde de lei, respectiv 3,7% din PIB, în termeni nominali cu 8,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
