Coface România a îmbunătăţit ratingul României în privinţa riscului mediului de afaceri de la B la A4, pentru prima dată din 2009 până în prezent, însă atrage atenţia cu privire la faptul că evoluţia pozitivă a mediului de afaceri este generată exclusiv de consum, fapt care poate duce la dezechilibre viitoare, a declarat Eugen Anicescu, country manager Coface România.
"Ultima modificare de rating pentru România a avut loc în 2009 când, din cauza crizei financiare, din A4 (investment grade) a intrat în clasa B. Atunci a crescut foarte mult frecvenţa şi consistenţa incidentelor de plată. În 2016, revenim în A4, an în care Coface a operat o up-gradare de rating pentru patru ţări din Europa de Est: România, Slovenia, Lituania şi Letonia, două de la B la A4 (România şi Letonia) şi două de la A4 la A3 (Lituania şi Slovenia)", a explicat Anicescu.
Ratingul Coface măsoară, practic, riscul mediului de afaceri, respectiv al apariţiei incidentelor de plată între companii şi este important pentru companiile care vor să investească într-o ţară.
Astfel, România a trecut de la un mediu economic şi politic instabil, capabil să afecteze un istoric al plăţilor deja modest, la un istoric al plăţilor mediocru, care se poate înrăutăţi din cauza unui mediu economic şi politic ce se deteriorează. Cu toate acestea, probabilitatea de neplată în ţările cu rating A4 este acceptabilă, susţin reprezentanţii Coface.
În aceste condiţii, ei atrag atenţia asupra faptului că îmbunătăţirea ratingului s-a produs exclusiv pe seama creşterii consumului, care a adus mai mulţi bani în piaţă, a îmbunătăţit lichiditatea companiilor şi, implicit, comportamentul de plată. Astfel, dacă la nivel macroeconomic nu are loc o corelare a consumului cu ramurile productive (industrie, construcţii etc.), va avea loc o creştere nesustenabilă a importurilor.
"Vestea bună este că suntem la A4, mediul s-a îmbunătăţit, dar atenţionăm că lucrurile nu sunt nici pe departe stabile. Este un rating de graniţă, iar companiile nu trebuie să se ducă în zona de confort. (...) Vedem o fiesta a consumului: creştere a salariilor în mediul public, relaxare fiscală etc. Acestea aduc bani în piaţă, mediul se mişcă, însă nu este lipsit de pericole. Am mai văzut această evoluţie în anii trecuţi şi nu s-a terminat bine. Trebuie să ne uităm şi la fundamente şi nu vedem şi o evoluţie a investiţiilor cuplată la evoluţia consumului, astfel că acesta alimentează importurile. Vedem că se cam termină spaţiului fiscal — TVA s-a redus şi mă îndoiesc că va mai apărea alta, creşterile de salarii s-au produs, este puţin probabil să mai vedem o nouă reducere. Dacă nu apare un alt element care să susţină evoluţia în viitor, putem să ne aşteptăm la o plafonare", a subliniat Anicescu.
Potrivit acestuia, continuarea reducerii cotei generale de TVA, conform prevederilor Codului Fiscal, la 19% anul viitor, nu este oportună, ci ar trebui mai degrabă ca autorităţile să gândească un pachet de stimulare a investiţiilor.
Reprezentantul Coface a mai spus că în primele cinci luni ale acestui an, deja s-a remarcat o creştere a importurilor dublă faţă de exporturi, respectiv cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce importurile au avansat cu doar 5%.
"Nu vorbim de un consum bazat pe venituri datorate creşterii productivităţii, ci vorbim de consum neproductiv pentru că este orientat către import. România este singura ţară din regiune pentru care, deşi în 2016 estimăm cea mai mare creştere, respectiv 4,2%, în 2017 se estimează o decelerare la 3,7%. Nu se văd elemente de sustenabilitate pentru anul viitor. Suntem cel mai tânăr A4, dar şi cel mai fragil din regiune", a mai spus reprezentantul Coface.
Potrivit acestuia, punctele forte ale României sunt reprezentate de dimensiunea mare a pieţei domestice, forţa de muncă ieftină şi calificată, rezerva valutară semnificativă şi moneda locală relativ stabilă faţă de euro, gradul de îndatorare publică sub media UE şi dependenţa energetică redusă pe plan extern.
În schimb, ţara noastră se confruntă cu scăderea populaţiei (emigrare activă în rândul personalului calificat), nivelul redus al veniturilor ca procent în PIB, comparativ cu nivelul ridicat al economiei subterane, infrastructura terestră şi logistica foarte slabă, corupţia şi spiritul antreprenorial redus.
"Avem potenţial, dar ce facem dacă nu vom mai găsi oameni pregătiţi. Avem o piaţă a muncii complicată care poate deveni un inhibitor pentru companii. Infrastructura rămâne una din piedicile în dezvoltare, iar la spiritul antreprenorial stăm cel mai rău din regiune: avem 23 de companii la 1.000 de locuitori activi, în comparaţie cu Cehia care are 140 de companii la 1.000 de locuitori activi", a mai spus Anicescu.
