Cetăţenii români şi-au găsit un loc de muncă în Italia prin cunoştinţe, prin firmele private de mediere sau în mod direct de la angajator şi nu apelează la instituţiile publice astfel că, în domeniul agricol, EURES nu a mediat în ultimii trei ani niciun loc de muncă pentru Italia, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
"ANOFM (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă — n.r.) promovează oferte de locuri de muncă temporare în agricultură oferite de angajatori din Spania, Portugalia, Danemarca, cu care există o bună colaborare, locurile de muncă prin EURES fiind sigure, iar medierea gratuită. Mai mult, ANOFM a diseminat, în urma colaborării cu federaţia sindicală a lucrătorilor din agricultură 'FLAI' din cadrul confederaţiei 'CGIL' din Italia, un ghid bilingv (româno — italian) realizat de sindicat, referitor la drepturile şi formele de protecţie a lucrătorilor din agricultură", precizează sursa citată.
Din informaţiile furnizate în cursul acestui an de reprezentanţii FLAI Puglia, la nivelul acestei regiuni în provincia Taranto se află circa 4.000 de zilieri agricoli români, în funcţie de perioada anului. De asemenea, comunităţi numeroase de muncitori sezonieri români au fost identificate şi în provinciile Bari şi Foggia.
"Condiţiile şi relaţiile de muncă, mai ales cele fără forme legale şi cazurile de exploatare ale lucrătorilor români — cel mai frecvent cu complicitatea unor intermediari români — se află, în aceeaşi măsură, şi pe agenda ataşatului de muncă al Ambasadei României din Italia", subliniază documentul citat.
Potrivit Ministerului Muncii, reprezentanţii Inspecţiei Muncii au efectuat, săptămâna trecută, o vizită de studiu în Italia, inspectorul de stat Dantes Nicolae Bratu, alături de un consilier din aceeaşi instituţie, participând la un schimb de experienţă şi bune practici organizat de ministerul de resort, prin intermediul Inspecţiei Muncii italiene.
Împreună cu inspectorii de muncă italieni, s-au efectuat o serie de verificări la angajatorii din regiunea Lazio, ocazie cu care reprezentanţii din România au constatat că firmele controlate aveau aproximativ 50% angajaţi cetăţeni români, iar situaţiile întâlnite nu arătau încălcări majore ale legii, per ansamblu. Totuşi, omologii italieni au aplicat sancţiuni, în funcţie de situaţia întâlnită, precizează MMJS.
"Însă, având în vedere că în Italia lucrează, în total, aproximativ 1,5 milioane de cetăţeni români, IM din România propune continuarea acestei colaborări cu instituţia de profil din Italia. În plus, propune extinderea controalelor comune, în special în zona de sud a Italiei, unde au fost reclamate situaţii îngrijorătoare pentru lucrătoarele din România, precum şi semnarea unui acord prin care controalele comune să aibă legitimitate teritorială", se mai arată în comunicatul Ministerului Muncii.
Documentul aminteşte faptul că situaţia cetăţenilor români care lucrează în agricultură în Italia a fost analizată, anul trecut, de către reprezentanţi ai ANOFM şi ai Ministerului Muncii, în cadrul unei dezbateri cu tema "Crearea unui sistem partenerial public — privat pentru reprezentarea lucrătorilor români din agricultură în Italia", organizată la Bucureşti de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe, AGROSTAR, împreună cu Blocul Naţional Sindical (BNS).
"Demersurile autorităţilor române s-au concentrat pe stabilirea unui dialog cu instituţiile italiene pentru sporirea controalelor şi informarea comunităţii româneşti cu privire la drepturile avute şi la riscurile muncii fără forme legale. Acţiunile au vizat cu precădere zonele agricole din regiunile Campania, Calabria, Sicilia, Puglia, Basilicata, zone cu un potenţial de risc ridicat în ceea ce priveşte respectarea drepturilor lucrătorilor în sectorul agricol, dar şi Regiunile Abbruzzo şi Lazio, considerate zone cu risc moderat", menţionează Ministerul Muncii.
Pe parcursul anului 2015, a avut loc o serie de întâlniri ale demnitarilor români şi ale reprezentanţilor Ambasadei României cu oficialităţile italiene din Regiunile Campania (Eboli), Basilicata (Potenza, Policoro) şi Calabria (Cariati Marina, Crotone, Catanzaro, Rosarno, Reggio Calabria şi Cosenza).
De asemenea, au avut loc deplasări la Foggia, San Severo, Andria, Bari, Ginosa etc. şi întâlniri cu muncitorii români şi cu consilierii regionali pentru muncă şi imigraţie de aici.
Tot în 2015, în mai multe oraşe din Peninsulă a fost implementat de către MMJS un amplu program de informare privind mobilitatea forţei de muncă şi procedurile de angajare legale în Italia, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Cu această ocazie au fost instalate 4 infochioşcuri în zonele unde comunitatea de români înregistrează un număr mare, precum Foggia, Reggio Calabria, Napoli şi L'Aquila.
În acelaşi an, autorităţile române au vizitat Sicilia — localităţile Catania, Ragusa şi Vittoria — unde au discutat cu liderii federaţiei sindicale FLAI CGIL de la nivel naţional şi local, precum şi cu cetăţenii români colaboratori ai sindicatului.
Mai recent, în iunie 2016, a fost semnat un acord între FLAI CGIL şi Inca, CNSLR Frăţia, Agro-Frăţia şi Agrostar, cele mai reprezentative sindicate din sectorul agricol din România, pentru a crea în ţara de origine a lucrătorilor puncte de informare cu privire la condiţiile de muncă, drepturi, contracte şi sosirea în Italia, chiar în scopul asigurării unei protecţii mai eficiente a lucrătorilor români angajaţi în agricultură.
Şi ataşatul pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României în Italia monitorizează permanent situaţia în care se află cetăţenii români aflaţi la lucru în diferite regiuni ale Italiei.
Acesta a participat alături de CNSLR Frăţia şi reprezentantul FSL Agro-Frăţia, dar şi de o delegaţie a FLAI-CGIL la o serie de întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale şi ai comunităţii de români din zona Campania — Salerno — Eboli — Battipaglia. CNSLR Frăţia şi FLAI-CGIL au încheiat un protocol de colaborare pentru ajutarea lucrătorilor români aflaţi la lucru în Italia, dar şi celor care s-au întors în România dar au încă de recuperat sume de bani de la fostul angajator.
În perioada următoare, ataşatul pe probleme de muncă şi sociale se va deplasa în zona Ginosa — Taranto pentru a identifica problemele punctuale cu care se confruntă angajaţii români şi pentru a discuta despre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale celor care locuiesc în această zonă a Italiei.
Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi sociale a început deja demersurile pentru stabilirea unor întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale şi ai comunităţilor de români.
Prim-ministrul Sorin Grindeanu a dispus efectuarea unei vizite de lucru comune, de miercuri până vineri, a reprezentanţilor Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi ai Ministerului Afacerilor Interne, în Republica Italiană, în contextul informaţiilor despre existenţa unor cazuri de exploatare a cetăţenilor români aflaţi la muncă în regiunile Sicilia şi Calabria.
La vizita de lucru în Italia vor participa ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, şi un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.
Un reportaj publicat duminică de săptămânalul britanic "The Observer" relevă că mii de românce care lucrează în agricultură în provincia Ragusa din Sicilia sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale.
Potrivit Proxyma Association, organizaţie italiană care apără drepturile imigranţilor, citată de publicaţia britanică, "mai mult de jumătate dintre româncele care lucrează în fermele din acea zonă sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor, iar aproape toate lucrează în condiţii de muncă forţată şi de exploatare severă".
