21 SEPTEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Care au fost veniturile românilor în ultima parte a anului trecut ºi câþi bani s-au cheltuit
Care au fost veniturile românilor în ultima parte a anului trecut ºi câþi bani s-au cheltuit

Veniturile medii pe gospodãrie au fost în trimestrul al treilea al anului trecut de 2.528 lei pe lunã, iar cheltuielile au însumat 2.267 lei, aproape 90% din venituri, a anunþat miercuri Institutul Naþional de Statisticã (INS). "Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 lei pe gospodãrie ºi 886 lei pe persoanã. Veniturile bãneºti au fost, în medie, de 2.182 lei lunar pe gospodãrie (765 lei pe persoanã), iar veniturile în naturã de 346 lei lunar pe gospodãrie (121 lei pe persoanã)", se aratã într-un comunicat al INS.
Salariile ºi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantã sursã de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodãriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II ºi 53,1% în trimestrul III 2013).
La formarea veniturilor totale ale gospodãriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaþii sociale (22,7%), veniturile din agriculturã (4,2%), veniturile din activitãþi neagricole independente (2,9%) ºi cele din proprietate ºi din vânzãri de active din patrimoniul gospodãriei (1,7%). O pondere importantã deþin ºi veniturile în naturã (13,7%), reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%).
"Diferenþe de nivel ºi, mai ales, de structurã între veniturile gospodãriilor s-au înregistrat în funcþie de mediul de rezidenþã. Astfel, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodãrie din mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decât ale gospodãriilor din mediul rural ºi cu 13,7% mai mari faþã de ansamblul gospodãriilor. În urban, veniturile gospodãriilor au provenit în proporþie de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestaþii sociale, veniturile în naturã reprezentând 6,9% din total. În rural, principala sursã a veniturilor gospodãriilor a reprezentat-o producþia agricolã, care a asigurat 35,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul veniturilor) a fost formatã de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bãneºti din agriculturã asigurând 10,4% din veniturile totale ale gospodãriilor din mediul rural. O contribuþie importantã la formarea veniturilor gospodãriilor rurale a revenit ºi veniturilor salariale (31,1%) ºi celor din prestaþii sociale (25,3%)", noteazã INS.
Cheltuielile totale ale populaþiei au fost în medie, în perioada analizatã, de 2.267 lei lunar pe gospodãrie (794 lei pe persoanã) ºi au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinaþii ale cheltuielilor efectuate de gospodãrii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii ºi transferurile cãtre administraþia publicã ºi privatã ºi cãtre bugetele asigurãrilor sociale, sub forma impozitelor, contribuþiilor, cotizaþiilor, precum ºi acoperirea unor nevoi legate de producþia gospodãriei (hrana animalelor ºi pãsãrilor, plata muncii pentru producþia gospodãriei, produse pentru însãmânþat, servicii veterinare). Cheltuielile pentru investiþii, destinate cumpãrãrii sau construcþiei de locuinþe, cumpãrãrii de terenuri ºi echipament necesar producþiei gospodãriei, cumpãrãrii de acþiuni etc. deþin o pondere foarte redusã în cheltuielile totale, de doar 0,8%.
"Unele particularitãþi în ceea ce priveºte mãrimea ºi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenþã. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodãrie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faþã de rural cu 450 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 46 lei. Aceasta derivã din faptul cã, în rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintã contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Conform clasificãrii standard pe destinaþii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut, în trimestrul III 2013, în medie, 40,9% din consumul gospodãriilor", aratã Statistica.
O componentã a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legatã de locuinþã (apã, energie electricã ºi termicã, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei). În trimestrul III 2013, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinþa cea mai mare pondere a deþinut-o cheltuielile necesare funcþionãrii ºi încãlzirii locuinþei (15,5%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodãrii pentru hoteluri, cafenele ºi restaurante (1,1%) ºi cele pentru educaþie (0,3%).


Articole înrudite