Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spune că aproape jumătate din investigaţiile făcute de instituţia pe care o conduce ”provin din plângeri”, dar că există şi cercetări care nu duc la niciun rezultat, fie pentru că sunt oferite prea puţine informaţii de către persoanele care fac sesizări, fie pentru că nu sunt găsite dovezi suficiente pentru a incrima o anumită practică.
Bogdan Chiriţoiu a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, că există două modalităţi prin care se pot face plângeri, o platformă dedicată persoanelor fizice care rămân anonime şi un formular pentru firmele care reclamă practici anticoncurenţiale.
“Pe site-ul nostru există o rubrică unde se pot face sesizări din partea celor care vor să rămână anonimi. Pot fi situaţii în care cineva lucrează în companie. Cine poate da informaţii? Cineva care lucrează în companie sau cel care e apropiat de ei. Deci, pot să fie oameni care vor să-şi păstreze anonimitatea şi au acest instrument, o pagină de web unde ne pot trimite informaţiile, preferabil cât mai detaliate, dacă pot să ne dea şi documente scanate şi mai bine. Noi nu avem tehnic nicio posibilitate să depistăm de unde ne-a trimis mesajul. Serverul e undeva în Danemarca. Modelul e luat de la colegii danezi. Plătim câteva mii de euro pe an găzduirea serverulului. După ce e citită, informaţia este distrusă, mesajul electronic este şters”, a spus Bogdan Chiriţoiu.
El a afirmat că există zeci de plângeri pe an formulate prin intermediul acestei platforme, dar că unele oferă prea puţine informaţii pentru a fi utile.
“Unele sunt prea generale ca să putem acţiona asupra lor, că au crescut preţurile la nu ştiu ce. Nouă ne trebuie lucruri de genul: X de la firma A s-a întâlnit cu Y de la firma B şi au stabilit să facă nu ştiu ce, genul ăsta de lucruri, emailuri între ei, contracte, procese verbale de întâlniri. Nu prea merge: «uite, m-am dus la magazin, a crescut preţul sigur e un cartel acolo, duceţi-vă peste el». Cu astea generale nu prea avem ce să facem”, a menţionat Chiriţoiu. Preşedintele Consiliului Concurenţei a mai afirmat că unele sesizări primite par că ţin mai mult de corupţie şi atunci sunt trimise către procurori.
De asemenea, există şi un formular de plângeri pentru companiile care se consideră dezavantajate de practici anticoncurenţiale.
“Există şi un formular de plângeri în care companiile vin cu mai multe detalii, iarăşi câteva zeci pe an. Cam jumătate din investigaţiile noastre provin din plângeri. Cam jumătate sunt din ce descoperim noi, din monitorizarea pieţei, jumătate sunt rezultatul unor plângeri făcute de firme care se consideră victima unor comportamente anticoncurenţiale”, a explicat preşedintele Consiliului Concurenţei. El a precizat că o treime din investigaţiile Consiliului Concurenţei nu duc la vreun rezultat.
“Nu am o statistică exactă, dar undeva la o treime dintre investigaţiile făcute nu se soldează cu sancţiuni sau alte măsuri. Deci sunt şi situaţii în care spunem «da, am suspectat ceva, nu am găsit dovezi, nu putem spune că nu s-a întâmplat. Nu avem dovezi suficiente ca să dăm o sancţiune şi să ne asumăm că mergem în instanţă să o apărăm»”, a precizat Chiriţoiu.
El a spus că în general amenzile date de Consiliul Concurenţei sunt contestate în instanţă, dar că plata nu este suspendată decât dacă magistraţii specifică acest lucru, situaţie însă care se întâlneşte foarte rar.
