17 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Analiză „Cuget Liber”: Industria navală românească a început să-şi revină
Analiză „Cuget Liber”: Industria navală românească a început să-şi revină

Industriei navale româneşti i-au trebuit şapte ani să revină la nivelul veniturilor realizate în 2008, ultimul an de creştere dinaintea recentei crize economice. Datele de bilanţ financiar publicate de Ministerul de Finanţe arată că, pe ansamblu, primele opt şantiere navale ale ţării au înregistrat, în 2015, venituri de 4.405.408.750 de lei (1.099.784.993 de dolari), cu 4,53% peste nivelul atins în 2008.
2015 a fost cel mai bun an pentru industria navală naţională, de la declanşarea crizei, faţă de 2014 înregistrându-se un salt al veniturilor de 37,28%. Din plutonul companiilor care au raportat creşteri ale veniturilor, comparativ cu anul precedent, fac parte: Daewoo Mangalia Heavy Industries (+112%), Şantierul Naval Constanţa (+82,50%) şi Severnav (+20,84%). La polul opus se situează: Vard SA Brăila (-42,52%), Şantierul Naval Orşova (-20,88%) Vard SA Tulcea (-13,70%), Shipyard A.T.G. Giurgiu (-10,74%) şi Şantierul Naval Damen Galaţi (-10,45%).
Pe timpul crizei economice, şantierele navale şi-au redimensionat cheltuielile şi forţa de muncă, pentru a supravieţui. Unele dintre ele au renunţat la lucrul cu subcontractori şi au recurs la concedieri, altele au recurs la furnizorii de forţă de muncă mai ieftină decât angajaţii proprii. Sunt şi cazuri în care o parte dintre lucrători au fost preluaţi de firme satelit, specializate în furnizarea de forţă de muncă mai puţin costisitoare.
În 2008, cele opt şantiere navale nominalizate raportau un număr mediu de 17.695 lucrători (care include numai angajaţii proprii). De atunci şi până în 2015, ele au pierdut 5.453 locuri de muncă, respectiv 30,82% din numărul iniţial. Astfel că, în 2015, numărul mediu al lucrătorilor a ajuns la 12.242 persoane.
Totuşi, în 2015, pe ansamblul industriei, s-a înregistrat o schimbare de direcţie în dinamica forţei de muncă, având loc o creştere de 343 de locuri de muncă, respectiv 2,88%, faţă de anul precedent. Patru unităţi au raportat un număr mediu de angajaţi mai mare: Damen Galaţi (+178 persoane), SNC (+174 persoane), Severnav (+64 persoane) şi DMHI (+11 persoane). În schimb, alte patru şi-au redus personalul astfel: Vard Brăila (-238 persoane), Vard Tulcea (-186 persoane), SN Orşova (-36 persoane) şi Shipyard A.T.G. Giurgiu (-21 persoane).
Odată cu relansarea activităţii, gradul de îndatorare al industriei navale a început să crească din nou. La sfârşitul anului 2008, cele opt şantiere navale analizate aveau datorii (cele mai multe la bănci) în valoare de 5.163.134.735 lei. La finele lui 2015, datoria totală a ajuns la 6.456.123.556 lei, fiind cu 25,04% mai mare decât în 2008.
Trebuie precizat că o cotă de 80,18% din volumul ei (respectiv 5.176.887.405 lei) era în contul companiei DMHI.
În 2008, toate şantierele navale aveau comenzi până peste cap, aşa că multe dintre ele îşi permiteau să consume mai mult decât produceau, cu gândul că vor recupera pe parcurs. La finele acelui an, dintre cele opt şantiere navale, doar trei au raportat profit: SNC, SN Orşova şi Shipyard A.T.G. Giurgiu. Pe ansamblu, industria navală românească avea o pierdere brută de 574.929.903 lei. În perioada care a urmat, s-au petrecut câteva răsturnări de situaţie.
Anul 2015 s-a încheiat cu o pierdere brută totală de 460.759.996 lei, mai mică cu 19,86%, faţă de 2008, şi cu 29,08%, faţă de 2014.
Analiza de detaliu arată că doar două unităţi au raportat rezultate financiare negative, celelalte şase şantiere navale fiind pe profit.
Situaţia companiei DMHI este cea mai critică. În 12 din ultimii 17 ani, ea a încheiat bilanţul financiar-contabil pe minus. În 2015, compania a raportat o pierdere brută de 515.130.154 lei (128.599.284 dolari). Pe minus a încheiat anul şi Vard Tulcea, cu o pierdere de 23.061.991 lei.
La polul opus se situează SNC, care a raportat un profit de 29.094.981 lei, de 3,4 ori mai mare decât în anul 2014. Este urmat de Damen Galaţi (28.078.525 lei), Shipyard A.T.G. Giurgiu (16.592.365 lei), Severnav (1.949.416 lei), Vard Brăila (1.125.964 lei) şi SN Orşova (590.898 lei).
Din 2008 şi până în 2015, cea mai spectaculoasă evoluţie a avut-o productivitatea muncii (exprimată prin raportul dintre venituri şi numărul mediu de angajaţi), semn că cele mai multe dintre şantierele navale au învăţat lecţia crizei economice. Dacă în 2008, productivitatea a fost de 238.177 lei pe persoană, în 2015 a ajuns la 527.374 lei pe persoană, creşterea fiind de 2,21 ori.
Cea mai mare productivitate (în principal, datorită utilizării într-o mare măsură a forţei de muncă externe) o are DMHI (1.018.385 lei pe persoană). Este urmată de: SNC (609.536 lei/persoană), Damen Galaţi (230.541 lei/persoană), Vard Tulcea (180.880 lei/persoană), Shipyard A.T.G. Giurgiu (175.903 lei/persoană), Severnav (127.061 lei/persoană), SN Orşova (115.901 lei/persoană) şi Vard Brăila (111.386 lei/persoană).


Articole înrudite