Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Comisia Europeană (CE) se negociază în continuare şi este esenţial să continue, pentru că actualul context internaţional, generat de Grecia, şi cel intern, dat de Codul Fiscal, solicită existenţa unui astfel de acord pentru România, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Credinţa mea este că negocierile vor continua şi vom adânci toate problemele care sunt încă în discuţie. (...) Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ, în zig-zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale şi să ţinem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacţia noastră este imediată. Am şi spus că pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR susţine că discuţiile cu Comisia Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional trebuie să continue pentru că acordurile cu aceste instituţii nu reprezintă doar ancore, ci şi credibilitate pentru România.
„Contextul internaţional dar şi cel intern, respectiv nevoia de consolidare, de a arăta că tot ce am făcut în aceşti patru ani se consolidează, să creadă şi partenerii noştri, solicită menţinerea acordului cu UE şi cu FMI sub diverse forme. Eu cred că negocierile vor continua şi este bine. (...) Nu vedem cum un program fiscal atât de ambiţios poate să devină credibil fără cooperarea partenerilor internaţionali şi cu atât mai mult în contraargumente cu dânşii. Continuarea negocierilor este esenţială. Mai mult, dacă pentru noi, la BNR, datele care există în prezent nu ne ajută încă să sprijinim cu argumente aceste măsuri, nu cu dorinţe, vă daţi seama în ce situaţie sunt partenerii noştri”, a mai spus Isărescu.
În opinia sa, orice decizie politică în contradicţie cu legităţile economice va fi plătită scump, prin costuri de finanţare mai mari şi nu numai.
Potrivit Guvernatorului, provocarea în România nu constă doar în a menţine deficitul sub 3% din PIB, dar este vorba de schimbarea de deficit de la un an la altul. 'Nu sună deloc a seriozitate. Adică strângi economia şi apoi îi dai drumul...o majorare brutală cu două puncte procentuale de la an la an pune problema de seriozitate', a subliniat şeful BNR.
El a mai punctat faptul că logica politică nu se împacă mai niciodată cu cea macroeconomică. 'Nu poţi să dai o lege în Parlament care să contrazică o legitate economică. Dacă ar creşte nivelul de trai printr-o lege în Parlament, de ce nu ar creşte şi în Burkina Faso. Echilibrele macroeconomice sunt legităţi economice. (...) Venim cu o lege în Parlament să crească cutare... nu o să crească dacă nu se îmbină cu legităţile economice', a subliniat guvernatorul BNR.
La sfârşitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a transmis un comunicat în care arăta că România a făcut paşi importanţi în anumite zone, iar situaţia macroeconomică este consolidată, însă progresul general în implementarea măsurilor agreate de comun acord nu a fost suficient, în special în ceea ce priveşte politica fiscală, pentru a se ajunge la un acord.
Reprezentanţii Executivului comunitar au desfăşurat o misiune în România în perioada 16-26 iunie.
La rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat că reprezentanţii Comisiei Europene nu au ajuns la un acord cu autorităţile române în privinţa Codului Fiscal, dar vor decide în cadrul întâlnirii miniştrilor de Finanţe (Ecofin) din 14 iulie care este stadiul acordului cu România, iar Fondul Monetar Internaţional nu va mai efectua vizita de evaluare luna viitoare pentru că va avea deja concluziile misiunii Comisiei Europene.
