Aproape 80% dintre cazurile unde există indicii serioase privind spălarea de bani au în spate activităţi de evaziune fiscală, domeniile principale fiind comerţul, sectorul imobiliar şi inclusiv serviciile financiare şi bancare, a declarat preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, informează Mediafax.
"Principala infracţiune generatoare de bani murdari rămâne evaziunea fiscală, care a fost identificată în 79% din cazurile în care au fost relevate indicii temeinice privind săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, iar domeniile predilecte sunt comerţul exterior şi interior, sectorul imobiliar, servicii, investiţii, financiar şi cel bancar", a spus Dănescu.
Preşedintele executiv al ARB a adăugat că instituţiile de credit reprezintă principalele entităţi raportoare către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Dănescu a mai arătat că în prezent se caută soluţii pentru ca băncile să poată obţină un feed-back în cazul raportărilor trimise către ONPCSB.
"Adâncirea crizei a fost cauzată şi de neîncrederea în sistemul financiar-bancar"
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu crede că adâncirea crizei a fost cauzată şi de neîncrederea în sistemul financiar-bancar, care s-a compromis cel puţin la nivelul conflictului de interese.
"Sistemul financiar global, mai ales după performanţele negative din perioada care a dus la apariţia crizei şi din primii ani ai crizei, vorbesc nu atât de România, ci mai mult centrele financiare internaţionale, nu a dat impresia unei zone curate din punct de vedere infracţional, mai ales în zonele de conflict de interese, care din fericire în România sunt incriminate şi reglementate, atât în Codul Penal şi mai nou în Codul Civil. (...) Nu s-a acţionat suficient de repede încât măsuri, acţiuni, în care clienţii să fie înşelaţi, manipulaţi de bancherul lor să fie evitate. În bună măsură, şi genul acesta de acţiuni, fie că era vorba de credite ipotecare, fie că era vorba de piaţa derivatelor au dus la agravarea premiselor crizei", a adăugat Olteanu. El a ţinut să precizeze că aceste dimensiuni s-au regăsit în special pe pieţele sofisticate, iar în opinia sa nu au fost o caracteristică a pieţei româneşti.
