Şapte din zece (70%) dintre start-up-urile de tehnologie româneşti au fost afectate de pandemia de COVID-19, iar în cazul a 50% dintre fondatorii acestor afaceri a existat consultare cu echipa pentru a găsi soluţii de atenuare a impactului crizei sanitare, arată rezultatele unui studiu iniţiat de Romanian Tech Startups Association (ROTSA), în parteneriat cu peste 130 de actori ai ecosistemului naţional de start-up-uri.
Conform cercetării "Impactul COVID19 asupra Start-up-urilor de tehnologie din România", afacerile de acest tip din România au venituri, în medie, de 150.000 de euro pe an, sunt active pe piaţă de mai puţin de patru ani şi au sub patru angajaţi.
Pentru a lua decizii în vederea atenuării impactului pandemiei, fondatorii start-up-urilor s-au consultat cu întreaga echipă (50%) sau cu consiliul consultativ, cu mentorii şi antrenorii (49%), în timp ce 39% au primit sfaturi de la alţi antreprenori.
Cel mai prosper ecosistem de start-up-uri de tehnologie locale se află în Bucureşti, acesta fiind urmat de Cluj, Timiş şi Bihor.
De asemenea, cea mai semnificativă evoluţie a ecosistemului de start-up-uri din România a avut loc în anul 2017, când numărul de start-up-uri tehnologice nou-înfiinţate aproape s-a triplat faţă de anul precedent.
Potrivit sursei citate, principalele pieţe reprezentate sau vizate de ecosistemul de start-up-uri din România sunt în Europa (în Franţa, Spania şi Italia), în timp ce 41% dintre respondenţi indică SUA drept piaţa principală.
Start-up-urile cu cel mai mare număr de angajaţi sunt cele din categoriile fintech (35,2%), automatizare (35,2%) şi marketing (14,2%). Pe de altă parte, start-up-urile cu cele mai mari venituri se regăsesc în aceleaşi categorii: automatizare (38,1%), fintech (31,8%) şi marketing (12,1%).
La capitolul finanţare, principala sursă a acestor afaceri de tehnologie este autofinanţarea, peste o treime (36%) dintre acestea au realizat strângere de fonduri private (Business Angels - în proporţie de 23%, VC - de 9% şi Equity Crowdfunding - de 4%). (sursa Agerpres)
