Relaţia României cu Fondul Monetar Internaţional a fost marcată, în 2015, mai degrabă de discuţiile referitoare la oportunitatea încheierii unui nou acord decât de măsuri concrete adoptate în interiorul acordului care se afla încă în derulare. Poate şi pentru că România nu a mai depins de banii de la Washington, în sensul că acordul care a expirat în toamnă a fost unul de supraveghere preventivă şi nu unul de tip stand-by, în care fondurile sunt eliberate în funcţie de îndeplinirea unor criterii de performanţă.
Anul 2015 a început chiar cu aducerea în discuţie a oportunităţii încheierii unui nou acord, în condiţiile în care acordul în derulare urma să se încheie în septembrie 2015.
În 8 ianuarie, premierul de la vremea respectivă, Victor Ponta, aducea în spaţiul public această temă, arătând că România poate să negocieze cu FMI un acord similar celui din Polonia, de tip linie flexibilă sau să nu mai încheie un nou acord. Acordul de tipul unei linii flexibile de credit este un instrument creat de FMI în 2009 pentru ţările cu performanţe economice bune.
Misiunea FMI a venit în România în 27 ianuarie într-un moment în care francul elveţian urcase la cotaţii record în raport cu leul, motiv pentru care au reînceput discuţiile referitoare la românii cu credite în franci elveţieni. FMI a recomandat restructurarea voluntară bilaterală a creditelor în franci elveţieni, cu luarea în considerare a capacităţii de rambursare a împrumutului de către debitor.
Prima misiune a FMI în România din 2015 s-a încheiat, însă, fără concluzii clare şi fără o scrisoare de intenţie din partea autorităţilor de la Bucureşti, astfel că acordul a rămas în continuare suspendat, situaţie în care se afla din vara lui 2014.
Imediat după ce delegaţia FMI a părăsit Bucureştiul, ministrul Finanţelor de la vremea respectivă, Darius Vâlcov, anunţa că autorităţile române nu au cerut acordul FMI pentru măsurile de relaxare fiscală prevăzute în proiectului Codului Fiscal, precizând că acestea vor intra în vigoare în ianuarie 2016. Era vorba despre un amplu plan de relaxare fiscală care prevedea că TVA va ajunge la 18% în 2020 de la 24% în 2015, cota unică de impozitare va scădea de la 16% la 14%, impozitul pe dividende va fi eliminat, acesta fiind de 16%, taxa pe construcţii speciale va fi eliminată (era de 1%), contribuţiile de asigurări sociale (CAS) vor scădea de la 15,8% la 13,5% pentru angajat şi de la 10,5% la 7,5% pentru angajator, iar impozitarea microîntreprinderilor şi pentru impozitele şi taxele locale va fi introdus un regim diferenţiat.
Între timp, la Washington, într-o teleconferinţă la începutul primăverii, în martie, şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, menţiona că Guvernul de la Bucureşti ar trebui să reanalizeze momentul adoptării reducerilor de taxe precum şi dimensiunea acestor scăderi.
Reprezentantul FMI a reamintit că România trebuie să reia calendarul de liberalizare a preţului la gazele naturale pentru populaţie, însă, în paralel, trebuie să ofere protecţie persoanelor vulnerabile.
La Bucureşti începe însă să se discute tot mai des despre reducerea TVA la alimente, măsură care, potrivit autorităţilor, va stimula consumul şi va creşte puterea de cumpărare, iar încasările astfel obţinute vor compensa deficitul creat la buget.
Totodată, se relansează ideea unui nou acord cu FMI, iar noul ministru de Finanţe, Eugen Teodorovici, declară, în aprilie, că Ministerul de Finanţe şi-ar dori un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, deoarece ar fi un motiv în plus ca România să se poată împrumuta mai ieftin şi ar folosi şi la imaginea ţării, la ratingul de ţară. El a subliniat însă că, pentru a discuta despre un nou acord, în primul rând trebuie încheiat în bune condiţii actualul acord de finanţare cu instituţiile financiare internaţionale, care expira în septembrie.
Pe această linie se înscriu şi declaraţiile din luna mai ale guvernatorului băncii centrale, Mugur Isărescu, care a susţinut că România are nevoie de un acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru a putea "vinde" credibil reforma fiscală pe care intenţionează să o implementeze prin modificarea Codului Fiscal, astfel încât să nu piardă prin creşterea dobânzilor la care se împrumută.
În acest context, o misiune a FMI a venit la Bucureşti la sfârşitul lunii mai şi s-a încheiat, din nou, fără o declaraţie clară cu privire la rezultatul discuţiilor cu autorităţile române. Ministrul român al Finanţelor anunţa, însă, continuarea discuţiilor cu reprezentanţii finanţatorilor internaţionali în perioada 19-30 iunie, la Bucureşti.
FMI, îngrijorat de revizuirea semnificativă a proiectului de Cod Fiscal
La 1 iunie a intrat în vigoare reducerea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică măsură care, potrivit autorităţilor, trebuia să aducă alimente mai ieftine cu cel puţin 12,5% şi o relansare a consumului.
Într-o conferinţă la Bucureşti, reprezentantul FMI în România, Guillermo Tolosa, a arătat că proiectul de Cod Fiscal aflat în dezbatere parlamentară va trebui revizuit semnificativ pentru că, altfel, Guvernul nu va reuşi să se încadreze în ţintele de deficit stabilite cu instituţiile financiare internaţionale pentru 2016.
"Am făcut progrese mari în a înţelege situaţia fiscală. Însă am descoperit că va apărea un gol semnificativ la venituri în 2016", a subliniat Tolosa.
La jumătatea lunii iunie, o delegaţie a Comisiei Europene vine la Bucureşti însă nu se ajunge la un acord pe Codul Fiscal. Vizita FMI programată pentru jumătatea lunii iulie se amână. Ministrul Finanţelor recunoaşte o depăşire temporară a ţintei de deficit, care s-ar putea situa la 2,9% din PIB în 2016, însă arată că sunt state membre cu deficit excesiv, mult peste 3%, iar România este în situaţia în care trebuie sa ia astfel de măsuri pentru a-şi consolida şi mai mult starea economiei.
Între timp, analiştii economici, dar şi şeful băncii centrale continuă să pledeze pentru un nou acord cu FMI, mai ales într-un context extern marcat de criza din Grecia care a intrat, la final de iunie, în incapacitate de plată faţă de FMI.
La jumătatea lunii iulie, după reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, declaraţiile cu privire la acordul României cu finanţatorii internaţionali sunt contradictorii. În timp ce ministrul român al Finanţelor anunţă că acordul României cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană continuă, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, declară că programul privind balanţa de plăţi este deraiat, însă CE este gata să discute din nou cu autorităţile române.
În 22 iulie, o misiune tehnică a FMI soseşte în România însă discuţiile vizează numai restructurarea Direcţiei Generale de Administrare Mari Contribuabili din cadrul ANAF.
La începutul lunii august, într-un document intitulat intitulat „O Decizie Crucială”, reprezentanţii FMI arată că, în forma aprobată de Parlament, Codul Fiscal va genera o majorare a deficitului bugetar la 3% din PIB, va periclita realizările economice obţinute de România în ultimii ani şi va determina revenirea la austeritate. Documentul este semnat chiar de şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Andrea Schaechter, şi de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.
Toamna a readus în discuţie necesitatea unui nou acord
La început de toamnă, mai mulţi oficiali de la Bucureşti vorbesc despre necesitatea unui nou aranjament cu FMI care să ofere credibilitate României pe pieţele internaţionale. Ministrul Finanţelor anunţă că România intenţionează să demareze discuţiile cu creditorii internaţionali pentru un nou acord de asistenţă încă din acest an, ca urmare a sprijinului oferit de principalele partide politice. La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arată că România are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru a se putea împrumuta ieftin în condiţiile în care, în anul electoral 2016 presiunea pe buget va fi imensă.
În context, reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a arătat că România trebuie să solicite FMI negocierea unui nou acord şi apoi se discută opţiunile, respectiv tipul de acord care se poate încheia.
În legătură cu actualul acord, reprezentantul FMI a spus, în septembrie, că acesta va expira pur şi simplu şi nu se va mai purta nicio discuţie pe marginea lui între autorităţile române şi reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale. Tolosa a precizat că principalele obiective macroeconomice convenite în cadrul acordului au fost îndeplinite, dar lipsa de predictibilitate a împiedicat reprezentanţii FMI să tragă o concluzie clară cu privire la stabilitatea în timp a indicatorilor macroeconomici.
După expirarea acordului cu FMI, în România a venit o misiune tehnică a instituţiei financiare internaţionale pentru a analiza proiectul de buget pentru 2016. Misiunea s-a încheiat cu un comunicat remis presei în 22 octombrie, în care Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI în România, a declarat că MI estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 şi peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe şi impozite şi a majorărilor salariale anunţate, în timp ce recomandarea instituţiei financiare internaţionale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor.
Oficialii FMI menţionează faptul că, în ultimii ani, România a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor macroeconomici, însă protejarea acestor realizări este crucială în contextul creşterii riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, mai ales în economiile emergente.
În acest sens, România trebuie să adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales în zona companiilor de stat, pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung.
Reprezentanţii instituţiei notează şi necesitatea modernizării infrastructurii de transport public a României, fără de care avantajele activităţii economice puternice din prezent nu vor avea decât o viaţă scurtă, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.
La rândul său, premierul Victor Ponta a anunţat, în 22 octombrie, că în urma vizitei tehnice a delegaţiei FMI, "există un punct clar de dezacord" referitor la deficitul bugetar pentru anii 2016-2017, lucru care reflectă, în opinia prim-ministrului, faptul că FMI nu este de acord cu scăderea TVA şi cu creşterea salariilor în Educaţie şi Sănătate cu câte 25%.
La finalul lunii octombrie, şeful statului, Klaus Iohannis, arăta că România trebuie să menţină un cadru de colaborare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în contextul în care majoritatea investitorilor privesc relaţia cu FMI ca un indicator de stabilitate.
Pe de altă parte, Cătălin Păuna, country economist Banca Mondială, a arătat, la începutul lunii noiembrie, că un nou program cu FMI şi Comisia Europeană (CE) este puţin probabil să fie încheiat de România, pentru că se apropie alegerile.
Noul ministru al Finanţelor: „Cred că situaţia economică a României în acest moment nu necesită un ajutor financiar din partea FMI”
La numai câteva zile după declaraţiile reprezentantului BM, noul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, care a lucrat de altfel în cadrul biroului local al FMI, declara că situaţia economică a României nu necesită în acest moment un ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), în condiţiile în care instituţia oferă asistenţă tehnică şi sprijin financiar în special ţărilor aflate în situaţie economică dificilă, iar "după cum am agreat cu toţii", nu mai este cazul României.
"Cred că situaţia economică a României în acest moment nu necesită un ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional. FMI oferă asistenţă tehnică şi sprijin financiar în special ţărilor aflate în situaţie economică dificilă. După cum am agreat cu toţii aici, nu mai este cazul României. FMI nu are un instrument care să ne intereseze în acest moment, să fie conform nevoilor noastre. În acest moment avem nevoie de un plan serios de reforme, avem nevoie de aceste măsuri care să asigure continuarea creşterii economice şi punerea acestei creşteri pe baze sustenabile. De aceea cred că un acord cu FMI ar fi specific altei economii, nu economiei româneşti", a menţionat Anca Dragu în cadrul audierilor în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.
După mai multe regândiri ale politicii fiscale, din 2016 TVA scade la 20% de la 24% în prezent, impozitul pe dividende se reduce la 5% de la 16%, iar microîntreprinderile vor fi impozitate diferenţiat în funcţie de numărul de salariaţi.
Acordul care a expirat în septembrie a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat instituţiei financiare internaţionale de la declanşarea crizei economice, în 2009.
Următoarea misiune a FMI este aşteptată la Bucureşti în martie 2016.
