Pe ordinea de zi a şedinţelor celor cinci comisii de specialitate ale Consiliului Local a apărut, recent, un proiect inedit nu doar prin subiectul propus - „Sistem urban Brăila-Galaţi şi autostrada Dunării” - ci şi prin precizarea care îl însoţeşte: „Nu se cunoaşte iniţiatorul proiectului”.
Proiectul are un subiect deloc necunoscut gălăţenilor şi brăilenilor, de vreme ce ideea dezvoltării zonei metropolitane dintre cele două oraşe vecine de la Dunăre a apărut prima oară în urmă cu aproape 25 de ani, formulată de parlamentarul şi scriitorul brăilean, regretatul Laurenţiu Ulici. De la viziunea parlamentarului şi până la folosirea acesteia în scopuri electorale nu a fost decât un pas, aşa că, ani la rândul, proiectul a fost readus în atenţia alegătorilor, sub diverse forme: în 1994, când Eugen Durbacă dorea primăria Galaţiului, a propus electoratului acest proiect sub denumirea „Europolis 2000”, sau „Dunărea 2000”; în anul preelectoral 2007, proiectul s-a numit „Zonă metropolitană Galaţi-Brăila”, „Zona de dezvoltare intercomunitară” sau „megalopolisul Galaţi-Brăila”; iar prin 2013 s-a vorbit de „Asociaţia de Dezvoltare intercomunitară Zona Metropolitană Dunărea de Jos”.
În esenţă, este vorba despre dezvoltarea economică a zonei dintre cele două oraşe, în jurul cartierului de blocuri ANL aflat pe terenul comunei brăilene Vădeni, dar dat din administrarea CJ Brăila în cea a CL Galaţi, prin HG 512/2002.
Proiectul nu include şi tunelul lui Stan
Consilierii locali care au citit proiectul privind Sistemul urban Brăila-Galaţi şi autostrada Dunării au aflat că proiectul se bazează pe mai multe studii şi planuri, precum masterplanul general de transporturi avizat la Bruxelles, documentaţia întocmită de Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, studiile CNADR şi studiile realizate de Primăria şi CJ Brăila, studii care, se ştie, vizează construcţia podului de peste Dunăre. În schimb, proiectul nu face nici o referire la proiectul de subtraversare a Dunării, susţinut de primarul Galaţiului Marius Stan şi pentru care deja s-a demarat studiul de prefezabilitate plătit cu 2,5 milioane de lei, din bugetul local al Consiliului Local Galaţi.
Sunt două puncte în care proiectul ar fi putut face referire la tunelul pe sub Dunăre, dar nu face acest lucru, primul fiind prezentat mai sus, iar al doilea făcând referire la susţinerea, de către parlamentarii semnatari, a „pactului pentru Autostrada Dunării, navigabilitate 365 de zile pe an, ce reprezintă un factor important în elementul de susţinere a implementării şi dezvoltării sistemului urban Galaţi-Brăila”. Un pact care, se spune, poate fi realizat prin eliminarea epavelor de pe Dunăre, eliminarea pragurilor naturale de pe fluviu, menţinerea adâncimilor minime, prin politici de dezvoltare a porturilor dunărene, amenajarea danelor, achiziţionarea de spărgătoare de gheaţă şi diminuarea taxelor de pilotaj. O enumerare care nu cuprinde însă şi vreo referire la proiectul primarului Marius Stan privind subtraversarea Dunării. Absenţa referirilor la proiectul de subtraversare a Dunării este cu atât mai curioasă cu cât Sistemul urban Galaţi-Brăila este semnat inclusiv de colegii de partid ai primarului, deputaţii gălăţeni UNPR Eugen Chebac şi Laurenţiu Chirvăsuţă, dar şi de deputaţii brăileni UNPR Mărioara Nistor şi Dorin Petrea.
Ce prevede proiectul
Deschis cu precizarea potrivit căreia obiectivele propuse a se realiza nu se vor materializa prea repede - „acest proiect nu se poate realiza mâine, ci este un proces pe termen lung, de cel puţin 10 ani şi cel mult 25 de ani” -, proiectul are ca viziune „implementarea acestui sistem urban şi dezvoltarea regiunii pentru atingerea potenţialului maxim din toate punctele de vedere”. Documentul mai precizează că „acest tip de proiect poate câştiga uşor finanţare europeană – prin investitori publici sau privaţi – prin strategia Dunării sau alocare de fonduri europene” şi apoi enumeră etapele ce trebuie urmate pentru atingerea viziunii. Un prim pas ar fi acela că parlamentarii semnatari se angajzează să promoveze un amendament la legea bugetului pe 2016, pentru acordarea de fonduri suplimentare necesare realizării studiului de fezabilitate şi execuţiei drumului express Galaţi-Brăila şi a centurii ocolitoare a celor două oraşe. „Alocarea soliciată se încadrează în procentul de 5% din bugetul Ministerului Transporturilor, adică 150-160 milioane de euro (din 3,33 miliarde de euro) şi reprezintă o cerere pertinentă în raport cu numărul de locuitori ai regiunii, circa 910.000, respectiv 5% din populaţia României”, se arată în documentul parlamentarilor.
Următorul pas se referă la „semnarea pactului politic regional de susţinere a proiectului sistemul urban Brăila-Galaţi” care propune „o aşezare multifuncţională cu locuinţe individuale şi colective, instituţii, servicii comerţ, spital, biserici, zone agricole şi industriale, parcuri sportive şi de agrement”, iar al treilea pas ar fi „susţinerea pactului pentru Autostrada Dunării, navigabilitate 365 de zile pe an, ce reprezintă un factor important în elementul de susţinere a implementării şi dezvoltării sistemului urban Galaţi-Brăila”.
Aeroport, spital regional, bazin olimpic, campus universitar, terenuri de golf, cazinouri
Documentul propus analizei consilierilor locali gălăţeni mai cuprinde şi un studiu, cu antetul „To arhitects” intitulat „zona Brăila Nord, Sistem urban Brăila-Galaţi, oraşul secolului XXI”. Studiul începe cu textul: „În proiectarea Masterplanului am ţinut cont de de principalele elemente structurante din cadrul PATZ Periurban Brăila: aeroportul Brăila-Vădeni (capacitate de 4 milioane de utilizatori pe an, la jumătate distranţei dintre Galaţi şi Brăila), drumul expres Galaţi-Brăila, drum expres Brăila-Focşani, calea ferată existentă şi traseul de transport uşor pe calea ferată-tramvai. De asemenea, o influenţă puternică asupra proiectului l-a avut cadrul natural şi cursul fluviului Dunărea şi al râului Siret, care au solicitat propunerea de spaţii de protecţie cu amenajări peisagistice şi de loisir”.
Masterplanul propune construcţia, în spaţiul cuprins între Galaţi şi Brăila (zona Vădeni), a mai multor obiective: un aeroport internaţional, cu o capacitate de 4 milioane de utilizatori pe an, în jurul căruia să existe hoteluri, un campus universitar şi campus de cazare a 10.000 de studenţi, un spital regional pe o suprafaţă de 74.500 de mp, cu o capacitate de 1.000 de paturi, un centru de sănătate, un centru de afaceri cu 25 de etaje, zone de birouri, zone comerciale, un teatru de vară cu 8.000 de locuri, o sală polivalentă, o Academie de fotbal (cu zece terenuri!), un stadion cu 35.000 de locuri, casa fotbalului, un patinoar de 5.000 de locuri, o arenă de tenis de 8.000 de locuri, un teren pentru hochei pe iarbă, un bazin olimpic pe 7.000 de mp, cu o capacitate de 4000 de locuri, etc. Zonele de locuit vor fi compuse atât din blocuri, cât şi din locuinţe individuale, mai propune proiectul, care mai vorbeşte şi de amenajarea unui alt spaţiu, de 1.000 de ha, destinat unui mare parc de distracţie, care va cuprinde de la terenuri de golf, cazinouri, hoteluri, cinema şi restaurante până la zonă de aventură montană sau casa lui Mickey Mouse.
De unde a apărut proiectul?
Dintre cei 26 de parlamentari ale căror nume apar în fruntea documentului prezentat acum consilierilor locali, 5 sunt senatori iar 11 sunt deputaţi gălăţeni (11 deputaţi inclusiv Dan Nica, în dreptul căruia nu apare semnătura, ci doar scrie, ca şi pe site-ul Camerei Deputaţilor, „până în 23.06.2014” – perioadă după care a renunţat la mandat în favoarea celui de europarlamentar), iar restul de zece sunt parlamentari brăileni. Printre deputaţii gălăţeni semnatari se află şi Laura Marin, care şi-a început mandatul în iunie 2014, în urma alegerilor parţiale din Colegiul 9, pentru ocuparea mandatului lui Aurel Nechita, care şi-a pierdut postul în iunie 2013, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit definitiv că acesta s-a aflat în incompatibilitate. Cum Laura Marin şi-a început mandatul în iunie 2014, înseamnă că documentul adus acum în atenţia consilierilor locali este vechi de cel puţin un an şi nouă luni. În realitate, documentul aparţine singurului parlamentar care chiar a promovat un amendament la legea bugetului pe 2016, deputatul brăilean Silviu Petrea (UNPR), cel care a reuşit, în cele din urmă, ca într-o anexă a bugetului Ministerului Transporturilor să fie prinsă şi finanţarea studiilor de fezabilitate pentru drumul expres Galaţi - Brăila şi pentru cele două centuri ocolitoare ale oraşelor.
