Petruţa Moisi, preşedinta Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi (CCEG), partener în proiectul “Mai mult spaţiu pentru fluviu şi Oameni la Cotu’Pisicii, Romania” – proiect derulat în 2008-2009 şi finanţat de Guvernul Olandei – trage un semnal de alarmă către autorităţile locale şi centrale. Ecologista reaminteşte public faptul că există un studiu, plătit din fondurile acordate de Guvernul Olandei, care recomandă anumite soluţii astfel încât Galaţiul dar şi localităţile tulcene de pe malul celălalt al Dunării să nu se mai teamă, în fiecare primăvară, de inundaţiile provocate de viiturile de pe Dunăre. Proiectul recomandă construcţia, în judeţul Tulcea, a unui canal – Canalul Ciulineţ – care să preia surplusul de apă (fapt care ar conduce la scăderea cotelor Dunării în caz de viitură) şi care să fie şi un rezervor de apă pentru agricultură, în perioadele secetoase. Proiectul finanţat de Guvernul Olandei mai prevede şi coborârea nivelului digului Bădălan, de la Cotul Pisicii din judeţul Galaţi, astfel încât când este viitură pe Dunăre să se inunde terenurile agricole de acolo, acestea urmând să fie cultivate doar în anumite perioade, practică europeană aplicată cu succes în alte state riverane. Din păcate, însă, concluziile acestui proiect sunt ignorate de ani de zile de autorităţile locale şi centrale, reaminteşte Petruţa Moisi, preşedinţa Centrului Ecologic de Consultanţă Galaţi.
"Olandezii au făcut, în cadrul acestui proiect, modelări magmatice şi au determinat folosirea surplusului de apă şi a deficitului de apă în diverse perioade ale anului. Proiectul vine cu aceste soluţii care au fost înaintate atât Guvernului cât şi autorităţilor locale. Apoi, au venit inundaţiile din 2010, moment în care Guvernul olandez a reamintit Guvernului României că există aceste soluţii, dar iar nu s-a făcut nimic, motiv pentru care în fiecare primăvară stăm cu frica în sân că ne inundăm de la viitură. Este adevărat, printr-un alt proiect, Ministerul Mediului a redactat un atlas, o hartă a riscului de inundaţii pe Dunăre, este un proiect la care au participat toate ţările riverine, inclusiv România, însă, din cele zece ţări participante, numai ţara noastră nu a venit cu o continuare a acestei hărţi de risc. Adică, dacă avem harta de risc şi avem şi soluţiile de a contracara acest risc, de ce să nu le implementăm, mai ales cu ajutorul proiectelor europene? De aceea punctul nostru de vedere este de a trage un semnal de alarmă şi în plan local, către Primăria Galaţi, Consiliul Judeţean Galaţi, ca în colaborare cu autorităţile similare din Tulcea să demareze un proiect care să implementeze soluţiile recomandate”, a spus Petruţa Moisi.
“Canalul Ciulineţ ar avea cam 44 de km lungime şi ar înconjura lacul Jijila. Ar pleca din Dunăre, din dreptul localităţii Smârdan, ar parcurge, de-a lungul lacului, localităţile Jijila, I.C.Brătianu, Văcăreni, Garvăn şi s-ar vărsa din nou în Dunăre. În zona finală, canalul este natural, dar este mic. Canalul propus prin proiect are 50 de metri deschidere, ar putea să fie şi navigabil, pentru ambarcaţiuni uşoare, mai ales că în zonă e cetatea romano-bizantină Dinogeţia. Dar marele avantaj ar fi că în caz de viitură ar putea prelua peste 8 milioane de metri cubi de apă, apă care ar putea fi folosită şi pentru irigarea terenurilor agricole din zonă, în caz de secetă”, spune şi Romeo Cândea, fost hidrotehnician, membru al CCEG. Acesta a adăugat că proiectul finanţat de Guvernul Olandei mai prevede şi coborârea nivelului digului Bădălan, de la Cotul Pisicii din judeţul Galaţi, astfel încât, când este viitură pe Dunăre, să se inunde terenurile agricole de acolo, acestea urmând să fie cultivate doar în anumite perioade, practică europeană aplicată cu succes în alte state riverane.
Vorbim de zona îndiguită Zătun, unde oricum nu prea se cultivă nimic, deoarece ea a fost făcută înainte de 1989, mai mult ca un cuibuşor de nebunii pentru fruntaşii comunişti, dar de faţadă s-a spus că s-au desecat terenurile pentru agricultură.
Din păcate, deşi concluziile proiectului au fos transmise atât autorităţilor locale din Galaţi şi Tulcea dar şi la Ministerul Mediului, nimeni nu a demarat nicio lucrare de implementare a soluţiilor propuse de olandezi, a mai spus Petruţa Moisi, directoarea CCEG, exprimându-şi speranţa că noii aleşi locali şi judeţeni, aflaţi în prezent în funcţii, ca urmare a votului din 5 iunie, să se implice în implementarea soluţiilor care să diminueze riscul de inundaţii în caz de viitură pe Dunăre.
