Europarlamentara PSD Adriana Þicău, aflată la finele săptămânii într-o vizită acasă, la Galaţi, a atras atenţia privind necesitatea implicării României în proiectul de dezvoltare al reţelelor de transport europene ce se trasează în această perioadă pentru intervalul 2014-2020. Þicău a subliniat faptul că în ţara noastră problema nu este adusă în prim planul dezbaterilor, aşa cum ar merita acest subiect. Social democrata a subliniat faptul că România „trebuie să fie o prezenţă clară în reţeua de transport transeuropeană”.
Þicău a declarat: „Din păcate, prea puţin se discută la nivel naţional despre nişte măsuri şi dezbateri care au început la nivel european. Mă refer reproiectarea reţelei de transport, energie şi comunicaţii. Adică cum vor fi cheltuite fondurile europene în perioada 2012-2020. România trebuie să fie prezentată, să aibă obiective clare, pentru a atrage fonduri. În ceea ce priveşte reţeaua transeuropeană, este important ca ţara noastră să fie în reţeaua centrală, formată din capitale, mari aglomerări urbane, centre industriale”. Þicău a precizat că la nivelul UE vor fi stabilite 10 coridoare multinodale ce vor include căi ferate interconectat cu aeroporturi şi porturi. Social-democrata a precizat: “Acum se definesc la nivel european aceste hărţi. Cu cât suntem mai prezenţi pe aceste hărţi, cu atât este mai bine. Proiectele care nu vor fi prinse pe aceste hărţi vor fi finanţate doar prin fonduri structurale şi guvernamentale (ce vor implica costuri mai mari din partea ţării respective - n.r.)”. În caz contrar, pericolul la care ne supunem este chiar pierderea alocării naţionale de la nivel European.
Europarlamentara a explicat faptul că există două abordări ale problemei privind fondurile europene alocate dezvoltării rutelor româneşti: fie sancţionarea pentru insuficienta atragere a fondurilor europene de către ţara noastră, care nici nu a fost foarte interesată de oportunităţi, iar atunci când a depus proiecte acestea erau prost realizate şi deci au fost respinse; fie şansa de a face parte din ţările care vor putea beneficia de sume din fondul de 10 miliarde de euro puse la comun pentru ţările aflate în convergenţă. Cea de-a doua variantă are ca scop depăşirea diferenţelor de dezvoltare ale ţărilor intrate mai târziu în UE. Proiectele care vor fi alimentate din acest fond de 10 miliarde de euro ar beneficia de o contribuţie europeană de 80% a contractelor, faţă de numai 20%, cât se acordă ca sprijin pentru proiectele pe transporturi.
Þicău a reamintit de existenţa unui studiu de fezabilitate prin care Bucureşti şi Constanţa ar urma să fie legate de Budapesta. Întrebată ce şanse există pentru includerea României în acest proiect, dat fiind refuzul nostru de a intra în proiectul trenului de mare viteză ce ar fi legat capitala noastră de celelalte capitale europene, Þicău a criticat actualul guvern şi a punctat că situaţia reprezintă “o lecţie ca pe viitor să fim mai competitivi”.
Galaţi-Brăila-Măcin poate fi un “claster industrial, un nod în reţeaua europeană pentru transport”, a precizat Þicău, pledând pentru dezvoltarea căilor de transport din zona noastră: “Eu mă străduiesc să avem conurbaţia Galaţi – Brăila – Măcin, ca nod în reţeaua principală. Să dezvoltăm aici un terminal multimodal. Să se poată asigura atât legătura cu Marea Neagră, cât şi cu infrastructura terestră: calea ferată şi transportul rutier. Poziţionarea acestei conurbaţii ca nod în reţeaua transeuropeană va însemna dezvoltare industrială şi locuri de muncă”.
