Până la finele lunii noiembrie, studenţi şi cadre didactice din Republica Moldova şi Serbia vor participa la cursuri de formare-perfecţionare şi schimburi de experienţă cu cadre didactice de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi. Totodată, cursanţii vor participa la schimburi de experienţă, la excursii tematice în arealul Dunării de Jos şi în Dobrogea şi la manifestări culturale vizând interferenţele etnofolclorice şi promovarea dialogului cultural transfrontalier între România, Republica Moldova şi Serbia.
Toate activităţile se derulează în cadrul proiectului „Promovarea valorilor cultural-identitare româneşti în Republica Moldova şi Serbia prin cursuri de formare/perfecţionare şi schimburi de experienţă”, proiect derulat de Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei - Chişinău, Republica Moldova, Universitatea din Novi Sad, Serbia, şi Casa Corpului Didactic din Galaţi, respectiv din Constanţa.
Proiectul beneficiază de o finanţare de 50.000 de lei din partea Ministerului Afacerilor Externe şi, potrivit rectorului Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, de o cofinanţare din partea Universităţii în valoare de 5.000 de lei. Pe durata proiectului, beneficiarii – cadre didactice şi studenţi din Republica Moldova şi Serbia – vor urma cursuri de formare-perfecţionare în domeniul Limba, cultura şi identitate românească. Scopul final este ca beneficiarii proiectului să se întoarcă apoi în comunităţile româneşti din Moldova şi Serbia şi să poată preda, la rândul lor, limba română celor de acolo. În Serbia, de pildă, lipsa profesorilor instruiţi în limba română atrage după sine împuţinarea elevilor şi studenţilor români care să vrea să urmeze cursuri în limba maternă.
Virgina Popovici, de la Facultatea de Filosofie a Universităţii Novi Sad, unica facultate din Serbia care are un departament unde se învaţă limba română, ca limbă maternă, dar unde sunt înscrişi extrem de puţini studenţi, spune că “în Voivodina există 24 de sate româneşti, însă după ultimele evenimente istorice, aceste sate au fost colonizate de cei din Bosnia sau Croaţia. Şi satul meu natal, care număra circa 3.000 de români în secolul trecut, are acum doar circa 1.000 de români, restul fiind croaţi sau bosniaci. Din păcate, deşi românii sunt recunoscuţi ca minoritate în Serbia şi sunt şcoli cu predare în limba română, sunt din ce în ce mai puţini elevi în limba română... Chiar şi profesori de limba română îşi dau copiii tot la clase la sârbi. Motivul este că absolvenţii de limba română nu au locuri de muncă în Serbia, aşa că pleacă în România să studieze, obţin o diplomă recunoscută în UE şi pleacă în lume”. Un fenomen care ar putea fi stopat prin astfel de proiecte, precum cel demarat miercuri la Galaţi.
Pentru comunităţile de români din Moldova şi Serbia sunt importante nu doar cursurile de formare profesională a dascălilor de limba română, ci şi manualele după care să li se predea elevilor, a avertizat Nelu Vicol, de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Chişinău: “Dacă nu vom avea şi manuale după ce să predăm copiilor, efectul proiectului va fi nul. Degeaba venim noi la cursuri, facem excursii, dacă apoi ne întoarcem în faţa elevilor şi nu avem manuale pentru ei... Să reţineţi, profesorii fără elevi nu sunt profesori”. Obiecţie de care proiectul va ţine cont, a asigurat coordonatorul proiectului, Simona Antofi, directorul Departamentului de Literatură Lingvistică şi Jurnalism din Galaţi, care a adăugat: “Din păcate, bugetul iniţial al proiectului era mult mai mare, apoi s-a diminuat drastic, dar vom încerca să ţinem cont de cererile partenerilor noştri din cadrul proiectului”.
