Casa de Cultură a municipiului Tecuci este locul unde tinerii işi cultivă talentele, puntea de lansare a tinerilor talentaţi în dans, interpretare muzicală, poezie, jurnalism... şi tocmai acest loc este din ce în ce mai pustiu. Oamenii de cultură pot fi enumeraţi pe degete, doar doi la Casa de Cultură a municipiului Tecuci: directorul Viorel Burlacu şi profesorul de canto, Mircea Căluianu, un economist şi patru muncitori... în rest dorinţe. Doi coregrafi cu contract de colaborare, care în ciuda statutului acumulează premii... şi cam atât. În curând, obositi de neajunsuri şi de salariile minuscule, este posibil ca şi cei câţiva oameni de cultură să se îndrepte spre „alte zări”, mult mai profitabile din punct de vedere fiananciar, iar Tecuciul, care a dat atâţia oameni de valoare, va rămâne doar cu istoria, doar cu amintirile, doar cu faima, ce se va pierde în timp. O casă de cultură proaspăt reabilitată, cu posibilităţi enorme, este săracă în personal.
”Avem planuri extrem de mari pentru viitor, ne dorim la parterul Casei de Cultură să facem două puncte documentare, o expoziţie permanentă cu material etnografic şi o sală a personalităţilor. În cele două săli se vor putea ţine lecţii de istorie, de limba română... sau vor putea fi vizitate doar, vor sta la dispoziţia tecucenilor. Avem posibilităţi enorme, avem şi spaţiu şi sperăm ca în scurt timp să ducem la îndeplinire ce ne-am propus. Durerea cea mare este faptul că nu avem foarte mult personal specializat pentru a desfăşura şi mai multe activităţi. Suntem doar doi oameni de specialitate, iar acest lucru se va vedea în timp”, spune directorul instituţiei.
