Oana Cristina Stoica (17 ani) este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Costache Negri“ din Galaţi, la specializarea pedagogie, materie care reprezintă, de fapt, şi marea ei pasiune. Ca dovadă, participă la concursuri pe această temă, ba chiar obţine şi premii. Pe când era în clasa a X-a, tot în 2016, Oana a ajuns până la faza naţională a Olimpiadei de pedagogie, concurs la care a obţinut „premiul special“ (echivalentul locului al V-lea). Tot în clasa a X-a, Oana şi-ar fi dorit foarte mult să participe şi la Olimpiada de matematică, o altă materie preferată a tinerei, dar, pentru că examenul se suprapunea cu cel de la pedagogie, a ales să meargă pe marea ei pasiune. Oana interacţionează de ceva timp cu copiii de grădiniţă, în condiţiile în care mama ei lucrează în sistem, şi a descoperit că îi place foarte mult să lucreze cu ei.
„Visez de când eram mică să devin medic, dar şi Pedagogia mă atrage la fel de mult, chiar dacă ni se spune că salariile sunt mici şi că nu este de viitor. Învăţământul nu va muri niciodată“, spune tânăra. Principala opţiune a Oanei rămâne deci pedagogia, iar olimpica a decis să urmeze Filologia, pentru a deveni profesoară de Engleză. Motivul care a determinat-o să facă această alegere are legătură cu o profesoară din gimnaziu, Artemiza Lovin, care predă engleza la Şcoala 29 din Galaţi şi de care tânăra nu vrea să se despartă.
„Am avut-o profesoară în clasa a VIII-a şi, când a auzit că vreau să dau la pedagogie, m-a pus să promit că o să fim colege. Ne înţelegem foarte bine şi îmi place foarte mult modul ei de a preda. Mi-ar face o mare plăcere să revin şi să predau la şcoala unde am învăţat“, spune olimpica. Oana nu vrea să stea degeaba pe perioada facultăţii, astfel că îşi va începe cariera ca educatoare la o grădiniţă.
”Este bună şi puţină fermitate când eşti profesor, dar nu dusă la extrem”
Spre deosebire de alţi tineri din aceeaşi generaţie, care visează să îşi finalizeze studiile în străinătate şi chiar să rămână peste hotare, Oana crede că lucrurile vor evolua în bine în perioada următoare în România şi doreşte să-şi aducă contribuţia la această schimbare. Consideră că dascălii actuali trebuie să-şi schimbe radical atât gândirea, cât şi tehnicile de predare, pentru că metodele prin care au fost formaţi ei nu mai au aplicabilitate în momentul de faţă.
„Eu aş schimba cam tot la sistemul actual, pentru că încă se ţipă la copii, sunt bătuţi şi sunt încărcaţi cu foarte multe teme. Este bună şi puţină fermitate când eşti profesor, dar nu dusă la extrem. Copiii trebuie să vină de plăcere la şcoală, nu cu frică, pentru că face parte din viaţa lor, iar modelarea pe care o aduce şcoala trebuie făcută altfel“, spune tranşant olimpica.
Adolescenta mai precizează că, din punctul ei de vedere, o mare problemă este şi faptul că, atunci când nu sunt la şcoală, elevii de vârste mici sunt obligaţi să înveţe foarte mult pentru a-şi face temele, astfel că le rămâne puţin timp sau deloc pentru joacă. La această concluzie a ajuns după ce a meditat la matematică o fetiţă de clasa a III-a şi i s-a părut că are de învăţat exagerat de mult doar la această materie.
Brainstormingul, ca metodă de lucru
Oana vede legătura dintre profesor şi elevi ca fiind esenţială în pedagogie şi crede că trebuie stabilită o conexiune cu copiii, astfel încât aceştia să poată aprofunda mai bine materia.
„Dacă te simţi mai aproape de profesor, înveţi şi mai uşor. Nu este suficient să dictez pagini întregi şi să dau lucrări“, explică Oana.
Printre metodele pe care intenţionează să le folosească la clasă este brainstormingul, ce presupune ca elevii să spună cam tot ce le trece prin cap despre un anume subiect. Tânăra crede că elevul va prinde mult mai bine o lecţie dacă mai întâi va încerca să gândească el ce presupune subiectul respectiv, decât să primească o definiţie seacă la clasă, pe care să o înveţe fără să o treacă prin filtrul gândirii. Oana susţine că şi părinţii au partea lor de vină în acest proces: a întâlnit cazuri în care elevii au fost mutaţi de la clasa unui dascăl mai tânăr la cea a unuia mai în vârstă, doar pentru că părinţii au considerat că profesorul abia intrat în sistem nu s-ar descurca.
„Mi se pare mult mai eficient să laşi copilul să se dezvolte în ritmul lui normal, să nu îi impui să o facă altfel decât poate el să o facă. Cred că în procesul de învăţământ ar trebui integrate elemente din alte domenii, cum ar fi muzica şi mişcarea. Astfel, elevii vor face conexiuni mai rapid şi îşi vor dezvolta creativitatea“, detaliază Oana metoda pe care îşi doreşte să o aplice cu viitorii ei elevii. Tânăra concluzionează că elevii ar trebui să aibă o libertate mai mare de exprimare, dar şi de gândire, pentru că asta îi va ajuta foarte mult pe viitor.
Olimpiada de pedagogie se adresează exclusiv elevilor de la liceele pedagogice din ţară, ţinând cont că este vorba de o secţiune vocaţională din învăţământ. Olimpica din Galaţi a susţinut o singură probă la olimpiada naţională din 2016, care a avut loc la Craiova, şi a avut de rezolvat un subiect scris, format din trei părţi. Una dintre acestea a vizat realizarea a două mici compuneri pe anumite teme, educaţia non-formală şi principiile pedagogice, iar o altă probă de examen a constat în întocmirea unui eseu liber, pornind de la un citat despre procesul de învăţare.
