În cadrul programului educaţional „Şcoala Altfel - Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, marţi, 19 aprilie, un grup de elevi ai Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi a vizitat Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi. Elevii au vizitat spaţiile de cazare, au vizionat un film documentar şi au stat de vorbă cu o parte din refugiaţi, originari din Yemen, de la care au aflat poveştile lor de viaţă.
Interlocutorii copiilor fac parte din grupul de 15 imigranţi originari din Siria şi Yemen care au ajuns, pe 3 martie, la Centrul de Azilanţi din Galaţi, aceştia făcând parte din primul grup de refugiaţi relocaţi României, din Grecia.
Elevii gălăţeni au avut ocazia de a le pune întrebări refugiaţilor, iar unul din răspunsurile acestora i-a pus serios pe gânduri. „Nu mă pot întoarce acasă. Dacă mă întorc, mă ucid!”, a spus unul din tinerii yemeniţi. „M-au impresionat foarte mult poveştile lor de viaţă, cred că este foarte ciudat pentru ei... Eu nu cred că aş fi avut curaj să parcurg un astfel de drum, la o vârstă aşa mică... Sunt nişte oameni foarte curajoşi, viaţa nu a fost uşoară pentru ei... Este important ca lumea să le cunoască poveştile, să înţeleagă că nu au avut de ales, au venit pentru a avea un trai mai bun, nu aveau controlul vieţii lor în ţările lor...", a spus Maria Strâmbei, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”.
Procesul de integrare al refugiaţilor continuă
Totuşi, dincolo de poveştile despre trecutul lor, refugiaţii au planuri de viitor. Iar planurile lor au început să prindă contur mai ales după ce toţi cei 15 au primit o formă de protecţie din partea statului român, respectiv fie statutul de refugiat, fie o formă de protecţie subsidiară. Potrivit comisarului şef Lorin Dudceag, şeful Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi, „legea prevede că se poate acorda statutul de refugiat sau cel de protecţie subsidiară, iar o parte din cei 15 are statut de refugiat iar o parte, protecţie subsidiară. Cele două forme se acordă funcţie de circumstanţele persoanei în cauză, funcţie de situaţia personală, de informaţia din ţara respectivă de unde provine. Urmează perioada de integrare a lor, cursuri de învăţarea limbii române cu ajutorul Inspectoratului Şcolar Judeţean, acomodarea culturală, activităţi de integrare, sunt înscrişi la AJOFM... Pentru a obţine ajutor material acordat de statul român ei trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români - să fie înscrişi la forţele de muncă, la medici de familie, deja s-au făcut şi anchete sociale pentru identificarea posibilităţilor materiale... În prezent, fiecare refugiat primeşte un ajutor financiar de 600 de lei net pe lună, din partea statutului român. Programul de integrare se semnează pe 6 luni, iar funcţie de rezultate poate fi prelungit încă 6 luni. Adică, dacă în primele şase luni persoana reuşeşte să se angajeze, este liberă să plece să locuiască singur, nu în centru. Dacă nu reuşeşte, mai putem să-i găzduim şase luni, în limita spaţiilor disponibile”.
Potrivit şefului Centrului de Azil de la Galaţi, unul din cei 15 azilanţi relocaţi din Grecia deja s-a angajat bucătar la un restaurant din Galaţi. Este vorba despre sirianul Mohamed Aboaisa, de 39 de ani, de profesie bucătar care, în urmă cu o lună, când a acceptat să îşi spună public povestea sa de viaţă, şi-a exprimat dorinţa de a se angaja cât mai repede bucătar în Galaţi. Soţia sa, Khaieria, are 37 de ani şi este mama a doi gemeni de patru ani, un băieţel, Ahman, şi o fetiţă, Etidel, şi a unui alt băieţel de numai 7 luni, Mahmoud. Deşi şi soţia sa şi-a exprimat intenţia de a se angaja drept cosmeticiană, deocamdată nu a reuşit, poate şi pentru faptul că îngrijirea celor mici îi ocupă tot timpul. Pe de altă parte şi restul refugiaţilor se află destul de aproape de a se angaja, a precizat comisarul şef Lorin Dudceag, şeful Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi.
La Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi există în prezent 35 de persoane (din care 15 fac parte din primul grup de refugiaţi relocaţi României din Grecia), iar unitatea are o capacitate maximă de 250 de locuri.
