În oraşul în care de 27 de ani autorităţile locale nu reuşesc sub nici un chip să pună la punct un proiect de valorificare turistică a Galaţiului, o mână de tineri gălăţeni face treabă şi o face gratuit şi bine. Este vorba despre Ciprian Ciocan, preşedintele ONG-ului Asociaţia Mila 80 – o organizaţie care militează pentru promovarea oraşului de la Dunăre (aflat la mila marină 80), prin popularizarea istoriei aşezării de la Dunăre.
Anul trecut, în vară, Ciprian a iniţiat tururi pietonale – o prezentare a istoriei clădirilor din centrul vechi, invitaţiile la astfel de tururi postându-le pe pagina de facebook a asociaţiei. Începutul nu a fost uşor, dar Ciprian a primit cu modestie atât laudele cât şi criticile celor pasionaţi de istoria Galaţiului, care i-au corectat o parte din informaţiile pe care le prezenta. Cu tenacitate, Ciprian a continuat să organizeze astfel de tururi, mobilizat de participarea din ce în ce mai mare a celor interesaţi la stfel de prezentări. La finele anului a reuşit să organizeze chiar un tur în Palatul Administrativ, o clădire istorică extrem de preţioasă, care, din păcate, nu se află inclusă în niciun circuit turistic din Galaţi, pentru că, repetăm, oraşul nu are aşa ceva.
Anul acesta Ciprian Ciocan şi-a dus proiectul de valorificare istorică a Galaţiului într-o altă dimenisune – cea a tehnologiei. Tânărul a realizat, cu ajutorul câtorva prieteni şi a mii de pasionaţi de istorie, cu care se află în legătură virtuală, pe facebook, o hartă electronică a oraşului, o hartă pe care să fie semnalizate clădirile istorice. Harta este funcţionabilă, poate fi găsită atât pe pagina de facebook a Asociaţiei Mila 80, dar şi pe Google Map (https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1Liz0jdMAhMDkXI0XvESLTcrWoVM&ll=45.44276613246465%2C28.047889350670857&z=14).
Proiect al unor tineri inimoşi
Proiectul a fost realizat de doar câţiva tineri gălăţeni, care, deşi acum lucrează în Bucureşti, îşi fac timp pentru a-şi pune în valoare oraşul natal, un demers cu atât mai lăudabil cu cât autorităţile locale nu au reuşit să elaboreze, în ultimii 27 de ani, niciun proiect de valorificare turistică a Galaţiului.
“Este vorba despre harta patrimoniului construit din perimetrul Galaţiului istoric, cu case rezidenţiale, fabrici, manufacturi, sedii de consulate, şcoli, biserici, temple, sinagogi. Pe hartă avem 279 de obiective, din care 160 case, 28 de clădiri cu specific religios, 26 clădiri industriale, 14 - administrative, 17 şcoli, parcuri, spitale şi multe altele. Harta funcţionează astfel; dai click pe o clădire şi îţi apar mai multe informaţii – adresa, istoricul clădirii, proprietarii şi câteva fotografii. Este drept, nu am pus toate informaţiile, pe acestea le păstrăm şi pentru tururi”, spune Ciprian Ciocan, care deja se pregăteşte pentru un nou tur, pe care îl va organiza pe 18 martie.
“Informaţiile pe care le-am folosit pentru această hartă sunt publice, le-am luat din surse istorice, de la monografia Covurluiului până la informaţiile găsite în spaţiul virtual. Harta a apărut ca o nevoie de a avea informaţia pe un suport electronic… Pe de altă parte, am observat că un pasionat de istorie, Ion Caşu, fost angajat la Arhivele Statului, posta pe facebook informaţii despre casele pe care le cunoştea. M-am gândit că astfel de informaţii valoroase trebuie preţuite, căci pe facebook ele se pot pierde, nu sunt valorificate unitar. Am mai luat informaţii de la Tudose Tatu, care a scris o carte despre patrimoniul industrial, de la Valentin Bodea de la Muzeul de Istorie şi de la mulţi alţi pasionaţi de istorie”, a mai povestit Ciprina Ciocan.
El spune că harta va fi într-o continuă îmbunătăţire, “chiar facem apel la cei care au informaţii, căci este posibil să se fi strecurat şi greşeli, să ni le semnaleze, să le corectăm. În plus, lucrăm la o aplicaţie astfel încât să se poată accesa mai simplu harta, nu doar de pe Google Map”.
Deşi proiectul hărţii electronice a Galaţiului vechi pare simplu la prima vedere, acesta le-a dat de muncă 3 luni tinerilor care au lucrat la ea, perioadă în care au primit ajutorul a mii de pasionaţi de istoria veche a oraşului. Punerea în valoare a istoriei oraşului are şi o latură sociologică, spune Daria Scutaru, o tânără de 27 de ani care a lucrat şi ea la acest proiect: “Încercăm să vedem cum putem să conectăm gălăţenii la oraşul lor, să ajungă la sentimentul de identitate. Suntem un grup de oameni şi identificăm Galaţiul doar cu 2 artere principale şi combinatul, dar e mai mult decât atât... Vrem să vedem cum se schimbă percepţia participanţilor la astfel de tururi… Eu cred că atunci când avem sentimentul apartenenţei este mai greu să plecăm. Oamenii nu pleacă de bine din oraşul lor. Şi eu am plecat din Galaţi, la Bucureşti, dar sper să mă întorc la un moment dat… Ei bine, când ai sentimentul apartenenţei, de “acasă”, îţi vine să te întorci, însă pentru a avea acest sentiment trebuie să cunoşti acel acasă”.
