Hepatitele virale sunt boli specific umane, manifestate prin îmbolnavirea generală a organismului (febră, afectare digestivă şi respiratorie) cu sau fără icter, produse de mai multe virusuri care, deşi dau un tablou clinic asemănător, sunt distincte şi nu imunizează reciproc.
Firul infecţiei pleacă de la izvorul de infecţie – bolnavii de hepatită, foştii bolnavi purtători de virus sau purtătorii sănătoşi de virus. De la aceştia, virusul poate ajunge la persoanele sănătoase pe diferite căi de transmitere a infecţiei. Dintre modalităţile de transmitere, cea mai frecventă o constituie greşelile de igienă personală (mâini murdare, contaminare cu material infecţios şi cu care se ating fructele sau alte alimente); infecţia se poate face direct sau indirect prin intermediul unor alimente (tratate incorect din punct de vedere termic) sau obiecte contaminate cu virus, apă de băut luată din surse nesigure, muştele (vectori) transmiţătoare de microbi. O a doua cale de transmitere a virusurilor hepatitice este aceea de contact direct cu sângele unei persoane bolnave/purtătoare de virus (pentru virusurile B, C) prin folosirea aceluiaşi ac de seringă la mai multe persoane (consumatorii de droguri), contact sexual neprotejat, tatuaje sau piercinguri, la frizerii, prin tăieturi cu ocazia efectuării manichiurii şi pedichiurii, la cabinetele de stomatologie atunci când nu sunt sterilizate şi frezele (părţile nedetaşabile ale aparaturii).
„În judeţul Galaţi, în perioada 2008 – 2011 semestrul I, incidenţa la HVA înregistrează o scădere în anul 2009 (3,11 la 100.000), ca mai apoi să se remarce o creştere însemnată în anul 2010, de 15,77 la 100.000. Pentru HVB se observă o staţionare a incidenţei, poate uşor mărită în anul 2008, cu o valoare de 2,78 la 100.000. Hepatitele virale rămân o problemă serioasă de sănătate publică pentru ţara noastră. Acoperirea cât mai largă posibil (către comunităţile defavorizate) a vaccinării HVB obligatorii în Planul Naţional de Imunizare şi extinderea vaccinării HVA dincolo de situaţiile de criză trebuie complementate de măsuri nespecifice privind igiena personală şi colectivă privind populaţia generală şi grupurile de risc comune tuturor formelor de hepatită virală. Difuzarea pe scară largă şi urmărirea implementării acestor măsuri fac parte din misiunea comunităţii naţionale de promovare a sănătăţii”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP galaţi.
Firul infecţiei pleacă de la izvorul de infecţie – bolnavii de hepatită, foştii bolnavi purtători de virus sau purtătorii sănătoşi de virus. De la aceştia, virusul poate ajunge la persoanele sănătoase pe diferite căi de transmitere a infecţiei. Dintre modalităţile de transmitere, cea mai frecventă o constituie greşelile de igienă personală (mâini murdare, contaminare cu material infecţios şi cu care se ating fructele sau alte alimente); infecţia se poate face direct sau indirect prin intermediul unor alimente (tratate incorect din punct de vedere termic) sau obiecte contaminate cu virus, apă de băut luată din surse nesigure, muştele (vectori) transmiţătoare de microbi. O a doua cale de transmitere a virusurilor hepatitice este aceea de contact direct cu sângele unei persoane bolnave/purtătoare de virus (pentru virusurile B, C) prin folosirea aceluiaşi ac de seringă la mai multe persoane (consumatorii de droguri), contact sexual neprotejat, tatuaje sau piercinguri, la frizerii, prin tăieturi cu ocazia efectuării manichiurii şi pedichiurii, la cabinetele de stomatologie atunci când nu sunt sterilizate şi frezele (părţile nedetaşabile ale aparaturii).
„În judeţul Galaţi, în perioada 2008 – 2011 semestrul I, incidenţa la HVA înregistrează o scădere în anul 2009 (3,11 la 100.000), ca mai apoi să se remarce o creştere însemnată în anul 2010, de 15,77 la 100.000. Pentru HVB se observă o staţionare a incidenţei, poate uşor mărită în anul 2008, cu o valoare de 2,78 la 100.000. Hepatitele virale rămân o problemă serioasă de sănătate publică pentru ţara noastră. Acoperirea cât mai largă posibil (către comunităţile defavorizate) a vaccinării HVB obligatorii în Planul Naţional de Imunizare şi extinderea vaccinării HVA dincolo de situaţiile de criză trebuie complementate de măsuri nespecifice privind igiena personală şi colectivă privind populaţia generală şi grupurile de risc comune tuturor formelor de hepatită virală. Difuzarea pe scară largă şi urmărirea implementării acestor măsuri fac parte din misiunea comunităţii naţionale de promovare a sănătăţii”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP galaţi.
