În Joia Mare, potrivit tradiţiei, se vopsesc ouăle pentru Paşte, se face pască, dar asta după ce toată casă şi gospodăria sunt curăţate în aşteptarea marii sărbători a Învierii. La ţară, unde se mai păstrează tradiţia, cum ar fi satul Odaia Manolache, din judeţul Galaţi, gospodinele nu se apucă de gătit până ce în curte sau în poartă nu se aprinde un foc mare, foc al morţilor, care are în principal rolul de a îndepărta spiritele rele. Apoi, în timp ce pasca stă la plămădit, se strâng mai multe gospodine la clacă şi vopsesc ouă, tradiţional, cu vopsea din infuzie de urzică sau sfeclă roşie, folosind ca metodă de dat model ouălor, frunze din pătrunjel sau ceapă. Femeile cântă în timp ce mai apoi dau luciu oului de Paşte cu grăsime. Tot forfotul din bucătărie nu are spor dacă în casă nu arde candela pe masă.
"Noi facem aceste focuri deoarece alungă spiritele rele din sat şi case, dar şi pentru pomenirea morţilor, o vorbă veche spune că acum morţii vin şi se încălzesc la foc", a spus Grigoriţa Misăilă. În ceea ce priveşte pasca sau «pâinea lui Iisus», care este desertul tradiţional de Paşte şi care se face din aluat de cozonac şi o umplutură dulce din brânză de vacă plus stafide şi mirodenii, gospodinele din Odaia Manolache ne mai spun de două elemente esenţiale. "Coroniţa din aluat semnifică coroana de spini pe care a purtat-o Mântuitorul, iar crucea din aluat, crucea pe care a fost răstignit. Fără aceste elemente nu putem vorbi despre pască", a spus Ecaterina Hulea, etnograf local din Odaia Manolache, în timp ce pregătea pasca. După ce pasca şi ouăle sunt gata, acestea se aşează pe masa frumos împodobită. De abia în noaptea de Înviere, după ce mâncarea a fost binecuvântată, gospodării se aşează la masă.
