Încă de la prima vizită a premierului, datorată ameninţării Dunării, de vineri 2 iulie, în timp ce acesta încărca saci cu lopata, încălţat cu pantofi din piele, îmbrăcat cu cămaşă şi pantaloni de stofă, a venit soluţia salvării Galaţiului. Aceasta a avut forma unui nene cu bustul gol, care s-a dus glonţ la premier să îi ofere o soluţie – reducerea debitului Dunării prin utilizarea ecluzelor canalului Dunăre - Marea Neagră. Iniţial premierul nici măcar nu l-a privit pe omul simplu răsărit din neant, însă după patru zile, ministrul Videanu anunţa măsura ce pornea de la propunerea lui nea Sandu. Ca urmare, debitul Dunării a scăzut între 300 şi 500 de metri cubi/secundă. Nivelul Dunării a scăzut, şi astfel fluviul a putut primi şi apele Siretului, care a scăzut la rândul său.
Bărbatul respectiv are 51 de ani. A lucrat în jurul anului ’85 la canalul Dunăre-Marea Neagră, ca operator utilaje de construcţii. Acesta nu mai locuieşte de foarte mulţi ani în judeţul nostru, căutarea unui loc de muncă purtându-l în diferite zone ale ţării. Cu toate acestea, ori de câte ori localitatea sa natală, în care mai păstrează o casă, este ameninţată de Siret, nea Sandu revine acasă. Îşi ia concediu fără plată de la firma la care lucrează şi se implică în ridicarea digurilor de protecţie ale localităţii Şendreni.
Întrebat cum apreciază intervenţia salvatoare a lui nea Sandu, Mihai Capră, secretarul de stat MAI a apreciat-o ca fiind una foarte bună, mai ales pentru că a fost exactă. Fostul prefect al Galaţiului şi-a amintit însă că foarte mulţi au venit în aceste zile pe capul celor care lucrau, reuşind mai mult să îi streseze, cu recomandări de genul cum să ţină sacul pentru a fi umplut.
Cu toat acestea, eroul Galaţiului dovedeşte că voluntarismul, compasiunea şi omenia nu au dispărut definitiv. Ce bine totuşi că şi Boc a avut urechi de auzit, căci materializarea ameninţării ar fi fost un coşmar.
Bărbatul respectiv are 51 de ani. A lucrat în jurul anului ’85 la canalul Dunăre-Marea Neagră, ca operator utilaje de construcţii. Acesta nu mai locuieşte de foarte mulţi ani în judeţul nostru, căutarea unui loc de muncă purtându-l în diferite zone ale ţării. Cu toate acestea, ori de câte ori localitatea sa natală, în care mai păstrează o casă, este ameninţată de Siret, nea Sandu revine acasă. Îşi ia concediu fără plată de la firma la care lucrează şi se implică în ridicarea digurilor de protecţie ale localităţii Şendreni.
Întrebat cum apreciază intervenţia salvatoare a lui nea Sandu, Mihai Capră, secretarul de stat MAI a apreciat-o ca fiind una foarte bună, mai ales pentru că a fost exactă. Fostul prefect al Galaţiului şi-a amintit însă că foarte mulţi au venit în aceste zile pe capul celor care lucrau, reuşind mai mult să îi streseze, cu recomandări de genul cum să ţină sacul pentru a fi umplut.
Cu toat acestea, eroul Galaţiului dovedeşte că voluntarismul, compasiunea şi omenia nu au dispărut definitiv. Ce bine totuşi că şi Boc a avut urechi de auzit, căci materializarea ameninţării ar fi fost un coşmar.
