În perioada guvernării Tăriceanu au fost puse bazele măririi infrastructurii sanitare româneşti, ce prevedea apariţia unor spitale regionale (8) şi judeţene (11). Liberalii au decis să contracteze un credit în patru tranşe de la Banca Mondială, pentru materializarea proiectului. Însă l-au demarat spre finele guvernării, astfel că a fost trasă doar prima dintre cele patru tranşe prevăzute în creditul convenit cu Banca Mondială, bani ce au fost utilizaţi pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi al celorlalte documente aferente fazei incipiente de realizare a unei investiţii.
În bunul stil românesc, la schimbarea guvernării, primul guvern Boc, pedelisto-pesedist, a renunţat la proiectul majorării infrastructurii spitaliceşti. În repetate rânduri, vicepreşedintele PNL, deputatul gălăţean Victor Paul Dobre, a reamintit că anularea acestui proiect poartă semnătura PSD, mai exact a fostului ministru al sănătăţii, brăileanul Ion Bazac.
Actualul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, a decis să acorde autorităţilor locale documentaţia necesară, pentru ca banii împrumutaţi de la Banca Mondială să nu fi fost complet aruncaţi pe fereastră. Investiţiile ar urma să fie continuate de autorităţile locale prin parteneriate public-private, sau din fonduri proprii ale judeţelor respective. Într-un comunicat de presă postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, din 11 mai 2011, se arată că ministrul a solicitat autorităţilor locale din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Brăila, Caraş-Serverin, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Prahova, Neamţ, Sibiu, Suceava să decidă dacă vor să primească gratuit documentele amintite anterior pentru a construi spitalele respective. Comunicatul include şi o declaraţie a ministrului Sănătăţii: „Vrem să sprijinim autorităţile locale care doresc să se implice în sistemul sanitar. Este păcat să pierdem materialele pe care le-am realizat în perioada în care ministerul avea ca obiectiv construirea de spitale judeţene de urgenţă. Autorităţile locale pot valorifica documentele dacă doresc să construiască unităţi sanitare prin proiecte de parteneriat public-privat sau din fonduri disponibile la nivelul autorităţilor. Vom pune la dispoziţie gratuit documentele de care au nevoie”.
Noul spital judeţean de la Galaţi urma să fie construit pe un teren al unei foste ferme, din str. Traian nr. 464, de lângă unitatea de jandarmi. Pe terenul cu o suprafaţă de 11,49 ha se află 10 construcţii simple (doar parter), specifice unei ferme agricole, suprafaţa construită desfăşurată fiind de 2.212 mp. Aceste 10 construcţii vor trebui demolate pentru pregătirea terenului în vederea demarării construcţiei unui spital.
Consilierii judeţeni gălăţeni au decis - cu ocazia şedinţei ordinare aferentă lunii iunie - să primească documentele oferite de minister (studii de prefezabilitate ale spitalelor judeţene de urgenţă; studii de fezabilitate; ghid cu directive arhitecturale şi inginereşti necesare construirii unui spital judeţean de urgenţă; Proiect Tehnic Master pentru Proiect Tehnic Spital Judeţean de Urgenţă; Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice şi Locuinţe şi Aviz Inspectorat de Stat în Construcţii). În plus, aleşii gălăţeni au cerut guvernului (conform legislaţiei în vigoare) cedarea terenului identificat pentru construcţia spitalului, intrat în posesia ministerului sănătăţii la momentul în care acesta avea printre obiective construcţia noilor spitale.
Câtă apă va mai curge pe Dunăre până la apariţia viitoarelor spitale în întreaga ţară? Probabil multă. Oricum e mai uşor să construieşti bazine de înot în localităţi mici, ce se închid imediat după inaugurare, decât spitale.
