Contorizare individuală, reducerea pierderilor din reţea şi, implicit, reducerea costurilor energiei termice, obligarea administratorilor de a factura separat pentru apă, gaze şi agentul termic, CET funcţionabil cu două turbine, ba cu un cazan de apă fierbinte, care să funcţioneze cu abur industrial, ba cu agent termic rezultat din incinerarea deşeurilor menajere – toate reprezintă câteva dintre ideile pe care candidaţii la alegerile din 5 iunie le-au prezentat la dezbaterea organizată, la finele săptămânii trecute, de către administratorul special al CET, Sinan Mustafa. Acesta a iniţiat o dezbatere publică la care au fost invitaţi candidaţii, dar şi consilieri locali, reprezentanţi ai societăţii civile etc. pentru identificarea soluţiilor de salvare a sistemului de termoficare din Galaţi. Aflându-ne în campanie electorală, soluţii nu s-au găsit, în schimb, au curs promisiunile. Iar dacă din punct de vedere al promisiunilor, fiecare candidat a vrut să fie diferit de celălalt, a existat, totuşi şi o părere unanimă: cele 40.000 de apartamente din oraş care încă se mai află racordate la sistemul centralizat de termoficare nu trebuie lăsate fără acest serviciu public de asigurarea căruia este responsabilă municipalitatea.
Opiniile specialiştilor
Dincolo de faptul că - aşa cum era şi de aşteptat – fiecare candidat şi-a prezentat platforma electorală în privinţa termoficării (fiecare candidat din cei prezenţi, pentru că la dezbatere au fost şi trei absenţe notabile - Nicuşor Ciumacenco, Ionuţ Pucheanu şi Eugen Durbacă), au existat şi specialişti care au luat cuvântul. Printre ei, directorul tehnic de producţie al CET, Dorin Ciobotaru, Cristian Athanasovici (specialist al unei firme care a realizat un studiu comandat de municipalitate privind sistemul de termoficare), Mihai Popa – lider sindical CET, angajat cu o vechime de zeci de ani, Mihai Costache - din partea Calorgal, directorii Electrica şi Engie sau Cristian Chiru - şeful Serviciului Relaţii cu Asociaţiile de Proprietari din cadrul Primăriei Galaţi. Acesta din urmă a făcut o pledoarie pentru susţinerea pe viitor a sistemului de termoficare, spunând că “aceşti oameni care încă nu s-au debranşat nu au făcut-o pentru că nu îşi permit să investească într-o centrală de apartament care, la două camere, ajunge undeva la 8.000 de lei”.
Pe de altă parte, reprezentanţii Electrica şi Engie au precizat public faptul că, dacă cele 40.000 de apartamente s-ar debranşa astăzi, nici unul din furnizorii de energie electrică sau de gaze naturale nu ar putea acoperi necesarul energetic. Nu sunt de neglijat nici efectele nicive asupra mediului înconjurător pe care le-ar putea avea 40.000 de noi centrale termice de apartament, a avertizat şi Cristian Athanasovici.
Soluţia propusă de CET
Ca organizator al dezbaterii, Sinan Mustafa le-a explicat celor prezenţi soluţia pe care o susţine CET pentru salvarea termoficării oraşului: realizarea unui plan de modernizare a reţelelor şi sistemelor (care ar dura 2-3 ani) adaptate la realităţile din teren (căci CET a fost construit pe când Galaţiul avea 90.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat iar acum nu mai are decât 40.000) şi funcţionarea în cadrul unei societăţi mixte în care acţionar majoritar să fie Primăria Galaţi. Până la finalizarea soluţiei tehnice de modernizare, CET ar urma să continue ca şi până acum, să livreze agent termic, în perioada de vară, folosind abur industrial de la ArcelorMittal pentru producerea de apă caldă menajeră. “Există sau nu voinţă politică să continuăm în actualul sistem de termoficare centralizat? - asta este de fapt întrebarea. Se poate face un parteneriat cu municipalitatea sau nu? Există sau nu voinţă politică pentru acest lucru?”, a încheiat Sinan Mustafa, care a adăugat, “cu toată responsabilitatea, că motivul pentru care am ajuns aşa (în insolvenţă) nu e populatia... Am ajuns în insolvenţă pentru că Apaterm, păstorit de Consiliul Local, avea 170 de milioane de recuperat de la populaţie, dar avea, în schimb, de achitat către CET, 600 de milioane”. De altfel, toţi cei interesaţi să analizeze pe îndelete propunerile făcute de CET poate accesa site-ul oficial al instituţiei, http://www.cetgalati.ro/.
Candidaţii la primărie - unii cu soluţii, alţii cu jigniri, alţii nici nu s-au sinchisit să fie prezenţi
Datele clare pe care nici un gălăţean nu le poate uita – mai ales din cauză că vara trecută, din aprilie până în iulie, oraşul nu a primit apă caldă, ca să nu mai vorbim de avariile şi numeroasele sistări în furnizarea agentului termic în perioada de iarnă - i-au făcut pe candidaţii care au luat cuvântul să vină cu tot felul de propuneri şi păreri. A existat şi un candidat care nu a mai ajuns să îşi expună propunerile, fiind dat afară din sală de Sinan Mustafa, jignit de faptul că respectivul - Cătălin Cristache (PMP) – a spus despre conductele CET că sunt nişte “gunoaie”. “Nu permit să fie jignite activele societăţii mele, eu organizez această dezbatere şi vă retrag cuvântul şi vă cer să şi plecaţi din sală”, a spus Sinan Mustafa. După acest incident, discuţiile s-au purtat civilizat şi constructiv.
De pildă, Alexandru Gregor Teodorescu a fost de părere că sistemul centralizat de termoficare al oraşului ar trebui să îşi schimbe, pe viitor, sursa de producere a agentului termic, fapt care ar conduce şi la o scădere semnificativă a preţului gigacaloriei şi, în consecinţă, la o creştere a capacităţii de plată a populaţiei. Astfel, în loc ca SC Electrocentrale – producătorul de agent termic în sistem centralizat - să producă căldura folosind gaze naturale sau păcură, ar putea folosi, în incineratoare, gunoiul menajer de la cele două gropi de gunoi ale oraşului – una închisă şi cealalată ecologică, o soluţie aplicată cu succes în ţările nordice. Propunerea a fost, însă, destul de iute “contracarată” de directorul tehnic al CET, Dorin Ciobotaru, care a precizat că un astfel de sistem se aplică în ţările nordice, dar costurile incineratoarelor sunt mult mai mari decât costul actual al gigacaloriei (400 de lei/gigacalorie, preţ total, din care populaţia plăteşte doar 174 de lei/gigacalorie, restul reprezentând subvenţie de la CL).
Vergiliu Vals a spus că strategia pe termen lung de termoficare a Galaţiului trebuie să se bazeze pe reducerea costurilor şi pe “insularizarea consumului”. Vergiliu Vals a precizat că în prezent, conform ultimelor studii, pierderile de agent termic din reţelele principale şi secundare dar şi din punctele termice se ridică la 55%, iar dacă aceste perderi s-ar reduce, automat s-ar reduce şi preţul gigacaloriei. Astfel, populaţia ar fi în măsură să îşi achite facturile. Pentru rău-platnicii care vor refuza în continuare să îşi achite facturile se va putea trece la debranşrea lor de la sistem, lucru ce va putea fi făcut dacă toate apartamentele vor fi contorizate individual, lucrări ce ar putea fi realizate prin accesarea de proiecte europene.
În timp ce Iulian Aramă s-a declarat susţinător al propunerii CET privind înfiinţarea unei societăţi în care Primăria să fie acţionar, unitate care apoi, cu ajutorul proiectelor europene, ar putea moderniza sistemul de termoficare al oraşului, Constantin Telegan a spus că situaţia în care a ajuns CET se datorează asociaţiilor de proprietari care gestionează banii încasaţi după bunul plac, plătind cât şi către cine le convine. În consecinţă, Telegan a propus ca aleşii locali să voteze o hotărâre prin care adminstratorii să fie obligaţi să taie chitanţe şi să încaseze bani separat pe fiecare utilitate în parte – gaze naturale, apă, agent termic etc.
Concluzia primarului Stan: toţi au dreptate, dar e nevoie de timp, bani şi schimbarea legislaţiei
La final a luat cuvântul primarul Marius Stan. “Fiecare vorbitor are dreptate. Aşa este, sistemul de termoficare are pierderi mari, dar aşa a fost mereu şi altul nu avem în momentul de faţă. Aşa a fost mereu, numai că în ultimii patru ani s-a întâmplat ca Apaterm să intre în faliment, CET, în insolvenţă, iar Romgaz a ajuns să fie listat pe bursă şi, ca atare, nu şi-a mai permis să livreze combustibil fără plata anticipată. Ce am reuşit noi a fost să facem o strategie de termoficare a oraşului, pe care să o aplicăm, însă trebuie să fim conştienţi că orice soluţie de modernizare am lua, ea nu va fi gata decât peste 2-3 ani, timp în care suntem condamnaţi să mergem aşa. Sperăm să reuşim să rezolvăm şi o problemă juridică, întrucât o societate nouă, Primărie-CET, nu prea poate să convingă un investitor atât timp cât activele sunt gaj, căci toată reţeaua CET este gajată la Romgaz. Noi încercăm să rezolvăm asta, dar deocamdată nici Guvernul nu poate garanta pentru o investiţie într-o astfel de situaţie”, a spus primarul Galaţiului.
