Consiliul Local Galaţi a aprobat, marţi – nu fără discuţii în contradictoriu între consilierii locali – bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Galaţi pentru anul 2016.
Conform raportului de specialitate, bugetul municipiului Galaţi pentru anul 2016 este de 475.187.000 de lei, din care 418.307.000 lei sunt alocaţi pentru secţiunea funcţionare şi 56.880.000 de lei sunt alocaţi secţiunii dezvoltare – (din care, fonduri europene în valoare de 29.300.000 de lei, 26.144.000 - transferuri de la bugetul de funcţionare şi 1.436.000 lei venituri proprii).
Pe secţiunea de funcţionare, aleşii locali au fost de accord cu alocarea a 29,67 milioane de lei pentru plata salariilor angajaţilor Primăriei (20,31 milioane lei) şi pentru plata cheltuielilor materiale (9,36 milioane lei). Pentru plata datoriei publice s-a alocat 7,81 milioane lei, în condiţiile în care, potrivit raportului de specialitate al bugetului, municipalitatea are o datorie publică totală de 116 milioane de lei, din care 49.678.500 lei – creditul la CEC Bank, contractat în 2015 şi 98.156.000 lei – creditul la Banca Eutopeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, contractat în 2014.
Alte 14,59 milioane de lei au fost alocate pentru plata Poliţiei Locale şi Apărării Civile, în timp ce Serviciul de Evidenţă a Populaţiei a primit un buget de 2,21 milioane de lei. Alte 11 milioane de lei au fost stabilite pentru cheltuieli neprevăzute ce ar putea apărea pe parcursul anului 2016.
Excedentului bugetar de 2,195 de milioane de lei în 2015
Pe de altă parte, nici în anul 2015 nu s-au cheltuit toţi banii strânşi, dovadă că tot marţi, 2 februarie, aleşii locali au votat repartizarea excedentului bugetar în valoare de 2,195 de milioane de lei, din care 969.000 de lei reprezentau banii colectaţi la bugetul local din taxa de ecarisaj (sumă cu care, în acest an, se va amenaja baza de ecarisaj pe strada Zimbrului şi se vor cumpăra şi alte lucruri necesare, inclusiv autovehicule speciale pentru transportul câinilor) iar 1,225 de milioane reprezentau banii nechetuiţi de serviciul public Ecosal pentru achiziţionarea a patru sărăriţe (achiziţionate în 2015, dar livrate abia acum) şi alte utliaje necesare lucrărilor de marcare rutieră a străzilor.
40 de milioane au fost alocate pentru servicii sociale
Reîntorcându-ne la bugetul pe 2016, trebuie spus că alte aproape 40 de milioane au fost alocate pentru servicii sociale (cantina socială, căminele pentru bătrâni, centrul pentru tineri etc.), 23,82 de milioane, pentru plata mobilierului urban, a reparaţiilor clădirilor, paza domeniului public etc, 19,11 milioane, pentru salubrizarea oraşului şi colectarea deşeurilor menajere, iar 10,62 de milioane au fost allocate pentru plata creditului contractat de municipalitate pentru realizarea proiectului ISPA – gunoi menajer, 25,8 milioane lei – plata subvenţiei la energie termică, 18 milioane de lei – subvenţia pentru transportul public, 22,66 milioane – bani pentru întreţinerea străzilor iar 9,4 milioane au fost alocate pentru plata creditului pentru achiziţia autobuzelor, dar şi pentru repararea unor străzi.
Aleşii locali au mai alocat 136,48 milioane de lei pentru învăţământ (salariile profesorilor, burse pentru elevii cu rezultate bune la ănvăţătură, dar şi cheltuieli cu întreţinerea şcolilor). La acest capitol, consilierul local Ilie Zanfir a intrevenit, precizând că “văd că în proiectul de buget s-au alocat doar 500.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la campusul Cuza, în condiţiile în care am decis că această lucrare se va finaliza prin accesarea unui proiect european”. Directorul economic Adrian Bucur i-a explicat alesului local că “deocamdată liniile de finanţare europeană nu au fost deschise, nu avem ghidurile de finanţare, dar cum apar noi vom avea ca prioritate accesarea de fonduri europene pentru această lucrare”.
Să luăm bani de la Cultură şi să dăm la Sport?
Şi alocarea a 34,85 de milioane de lei pentru capitolul “Cultură, recreere, religie” a suscitat discuţii, în condiţiile în care consilierul local Marian Alexandru a propus nici mai mult nici mai puţin decât “diminuarea cu 500.000 de bugetului pentru cultură şi alocarea lui pentru obiectivele sportive. La Patinoarul artificial trebuie să se repare instalaţia de frig şi să se cumpere o pompă termică, la Sala Sporturilor trebuie effectuate lucrări de autorizare ISCRIR, la centrala termică, dar mai sunt şi alte obiective sportive care au nevoie de bani”. O propunere cu care Ilie Zanfir nu a fost de acord în primă fază, după care a acceptat ideea, “cu condiţia ca la prima rectificare bugetară să alocăm sumele corespunzătoare teatrelor, pentru că au festivaluri de prestigiu pentru organizarea cărora este nevoie de alocarea de fonduri”.
Şi nişte contre legate de tunel, desigur...
La capitolul dezvoltare, cum era şi de aşteptat, consilierii locali PSD şi ALDE au obiectat pe tema acordării a 2,5 milioane de lei pentru Studiul de Fezabilitate al proiectului tunel pe sub Dunăre. Consilierul Cristian Dima şi viceprimarul Florin Popa au spus că nu s-a respectat înţelegerea iniţială, prin care studiul de fezabilitate va fi scos la licitaţie după ce caietul de sarcini va fi supus votului Consiliului Local, motiv pentru care au propus scoaterea din buget a acestei alocări de fonduri.
City-managerul Aurel Vlaicu a făcut câteva precizări pe această temă: “Există două etape: studiu de prefezabilitate şi studiul de fezabilitate. Deocamdată ne aflăm în stadiul proiectului de prefezabilitate, pentru care se alocă 2,5 milioane de lei, studiu care va conţine un studiu geo, un studiu de trafic şi un studiu care să ne spună valoarea totală a investiţiei, utilitatea ei şi dacă am putea asigura finanţarea din parteneriat public-privat sau printr-un proiect cu fonduri europene. Abia după ce acest studiu va fi gata vom ajunge în faza studiului de fezabilitate, moment în care vom consulta Consiliul Local”.
La finalul şedinţei, primarul Marius Stan a comentat cu privure la buget că “este un buget echilibrat, la ceea ce ne permitem să avem, iar din punctual meu de vedere cel mai important capitol rămâne proiectul tunelului, fără de care nu putem vorbi vreodată de dezvoltarea Galaţiului. Urmează celelalte proiecte pe care vrem să le continuăm - cartiere de locuinţe sociale, sediul primăriei, toate proiectele de insfrastructură stradale… Pe de altă parte, nu mă pot abţine să nu comentez că se întâmplă lucruri ciudate. Adică, deşi suntem contribuabili la bugetul de stat egali cu Timişoara sau Cluj – oraşe la nivelul cărora pretindem că am vrea să ajungem -, când se fac repartizările din cotele defalcate apare o discriminare incredibilă, pentru că Galaţiul primeşte de 2-3 ori mai puţin decât cele două… De ce... este o întrebare la care ar trebui să răspundă cei care ne reprezintă în Parlament şi care ar trebui să reprezinte interesele Galaţiului”
