Normele metodologice de aplicare a Legii venitului minim garantat, adoptate săptămâna trecută de către Executiv, aduc câteva noutăţi, unele importante, legate de condiţiile de acordare a venitului minim garantat, care în ultimii ani a fost folosit drept o pârghie de a atrage voturi în cadrul campaniilor electorale de către toate partidele. Şi aici ne referim în special la cazul localităţilor sărace din mediul rural, unde acordarea venitului minim garantat era la mâna primarului. Aşa cum a declarat săptămâna trecută ministrul Muncii, Ion Botiş, odată cu adoptarea normelor metodologice venitul minim garantat se va acorda numai în baza unor situaţii întocmite de primării privind munca în folosul comunităţii. „Pot beneficia de ajutor social, dar cu o muncă prestată în comunitatea din care provin. Banii se vor acorda acelor persoane care muncesc şi se vor acorda în măsura în care comunitatea se implică în a se dezvolta prin sprijinul, prin munca acelor persoane care primesc venit minim garantat. În acest context, toate primăriile sunt obligate să gândească un plan de dezvoltare al comunităţii, plan pe baza căruia se vor întocmi situaţii lunare privind lucrările efectuate de cei care primesc venit minim garantat şi aceste situaţii lunare se depun la agenţiile judeţene de prestaţii sociale", a declarat ministrul Muncii. Beneficiarii ajutoarelor sociale vor trebui să participe lunar la activităţi cde formare profesională organizate de Agenţia Judeţeană pentru FormareProfesională, şi nu o dată la 3 luni, cum era prevăzut în vechea legislaţie.
Vebit minim garantat pentru 2.336 de gălăţeni
Potrivit informaţiilor care ne-au fost furnizate de purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Nicoleta Manole, în cursul anului trecut au fost în plată 948 de dosare privind acordarea de venit minim garantat unui număr de 2.336 de gălăţeni. Potrivit aceleiaşi surse, cuantumul venitului minim garantat a fost diferit, fiind stabilit în funţie de numărul de beneficiari de la nivelul unei familii. De exemplu, o persoană singură a primit anul trecut lunar un venit minim garantat de 125 de lei, o familie alcătuită din 2 persoane a primit 225 de lei, în timp ce o familie alcătuită din 3 beneficiari a primit lunar 313 lei. Din cei 2.336 de beneficiari ai IVG-ului, mai puţin de un sfert, şi anume 546, au prestat muncă în folosul comunităţii în schimbul banilor primiţi din partea statului. „Lucrările făcute în folosul comunităţii au fost mai ales la curăţarea spaţiilor verzi sau alte activităţi de curăţenie. Numărul persoanelor care au prestat efectiv o muncă în folosul comunităţii a fost mai mic decât cel al beneficiarilor de IVG deoarece mulţi beneficiari sunt copii care nu pot fi puşi să muncească sau au mai fost cazuri de persoane care au prezentat adeverinţe medicale din care reieşea că nu sunt apţi pentru munca fizică”, ne-a declarat Nicoleta Manole.
