În Germania s-a desfăşurat congresul Federaţiei Europene de Metalurgie (FEM), care numără 25 de membri de sindicat şi la care a participat şi Mircea Scântei, liderul FSS Metarom, federaţie afiliată la FEM. Dincolo de agenda de lucru a congresului, care a fost una extrem de interesantă, un element inedit şi în acelaşi timp o pată de culoare a fost locul de desfăşurare a evenimentului -în incinta unui combinat închis acum 15 ani, unde principalele obiective, cum ar fi furnalele şi oţelăriile, au fost păstrate şi amenajate pentru a fi vizitate, fiind transformate în săli de spectacol, hotel, săli de conferinţă, săli de sport, restaurante. Potrivit liderului FSS, Mircea Scântei, doar 50 din foştii lucrători ai combinatului mai lucrează acolo, executând lucrări de mentenanţă.
Congresul, care are loc o dată la 4 ani, a avut pe ordinea de zi alegerea conducerii FEM, preşedintele fiind ales de la federaţia de metalurgie din Elveţia, în timp ce în funcţia de secretar general a fost ales reprezentantul federaţiei IGMetal, iar secretar general adjunct a fost ales reprezentantul federaţiei metalurgice din Marea Britanie.
Un alt punct important aflat pe ordinea de zi a lucrărilor congresului, potrivit declaraţiei lui Mircea Scântei, a fost legat de strategia sindicală care va fi pusă în aplicare în următorii 2 ani şi care priveşte fuziunea între trei federaţii europene puternice din diferite domenii de activitate care va avea consecinţe şi în plan intern, respectiv în ceea ce priveşte activitatea sindicală din România. „Pe parcursul următorilor 2 ani se vor purta negocieri între 3 mari federaţii din industria europeană, şi anume federaţia metalurgie, federaţia din chimie şi petrochimie, care are în componenţă şi sindicate din energie şi minerit, a treia fiind federaţia europeană din textile. Noua federaţie va fi cea mai mare din industria europeană şi va reprezenta cel mai mare pol sindical din industria europeană, propunându-şi să păstreze toate elementele constitutive ale Europei sociale, lucru împotriva căruia luptă majoritatea guvernelor din Uniunea europeană. Dar în acelaşi timp observăm că în toate ţările din UE unde guvernele au aplicat alte măsuri decât cele care vizează bunăstarea populaţiei şi de protecţie socială, acestea au fost înlăturate de cetăţeni la vot. Este cazul Spaniei, Franţei, Italiei şi probabil va urma şi Germania. În toată Europa lucrătorii s-au săturat ca ei să fie singurii care plătesc pentru această criză mondială. Această fuziune va avea urmări şi în lumea sindicală românească şi probabil vor fi iniţiate fuziuni între federaţiile sindicale din metalurgie, construcţii de maşini, electronică şi electrotehnică, chimie, petrochimie, textile”, susţine Mircea Scântei.
