17 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Comunităţile de romi pot evolua datorită ROMACT
Comunităţile de romi pot evolua datorită ROMACT

Prea puţine administraţii locale din judeţul Galaţi în ale căror localităţi trăiesc importante comunităţi de romi şi-au stabilit şi adoptat în consiliile locale planuri de acţiune pentru dezvoltarea locală, fără de care nu se pot accesa proiecte cu finanţare europeană, a lăsat să se înţeleagă, la şedinţa Grupului de Lucru Mixt Judeţean pentru Romi, reprezentanata programului european ROMACT, Dora Mărgărit. Acesta s-a aflat săptămâna trecută la Galaţi, unde le-a prezentat reprezentanţilor comunităţilor de romi din Galaţi date despre programul european ROMACT, eveniment organizat de preşedinta Grupului de Lucru Mixt Judeţean pentru Romi, Viorica Gotu, şi alături de care s-a aflat şi preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Daniel Vasile.
ROMACT este un program implementat de către Consiliul Europei şi beneficiază de suportul politic oferit prin Alianţa Europeană a Oraşelor şi Regiunilor pentru Incluziunea Romilor, o iniţiativă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei. ROMACT se derulează în 63 de localităţi din şase ţări (România, Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Italia). Potrivit Dorei Mărgărit, programul ROMACT sprijină primăriile în îndeplinirea a patru paşi: realizarea unui angajament al primăriei respective de alocare de fonduri şi de cooperare cu Grupul de Acţiune a Comunităţii Rome (GAC); identificarea, de către primărie, împreună cu GAC, a problemelor cu care se confruntă comunitatea de romi; redactarea planului de acţiune pentru dezvoltare locală, care să conţină proiecte concrete menite să îmbunătăţească viaţa comunităţii, inclusiv de etnie romă; identificarea proiectelor europene care să rezolve problemele comunităţii, îndrumarea primăriilor în a întocmi cereri de finanţare (noţiuni pe care acestea să le poată folosi, pe viitor, pentru accesarea oricăro proiecte europene). Dora Mărgărit a subliniat că programul promovează cooperarea între autorităţile locale şi comunităţile de romi, pe baza unor strategii de lucru stabilite de comun acord, denumite planuri de acţiune pentru dezvoltarea locală. Din păcate, astfel de strategii nu sunt încă adoptate la nivelul multor localităţi. De pildă, la nivelul judeţului Galaţi doar două primării şi-au stabilit astfel de planuri locale – Ghidigeni şi Iveşti - iar alte două – Lieşti şi Barcea - sunt în procedură de întocmire a acestora.
Totuşi, Dora Mărgărit a ţinut să felicite mai mulţi primari din judeţ – pe Eugen Tăbăcaru din Ghidigeni, în special – pentru implicarea de care au dat dovadă până acum. Astfel, pe lista primăriilor gălăţene care au întocmit până acum proiecte şi le-au depus pentru obţinerea de finanţare europeană se află: cu câte două proiecte - Ghidigeni (Erasmus şi POCU 4.1/4.2) şi Toflea (DRI şi POCU 4.1/4.2) şi cu câte un proiect – Barcea şi Iveşti (Erasmus), în timp ce la capitolul proiecte în pregătire se regăsesc primăriile: Iveşti (ANR şi Erasmus +), Barcea (POR şi POCU 5.2), Ghidigeni (Erasmus +), Toflea (POCU 5.2) şi Lieşti (POCU 6.3).
“Ce trebuie înţeles este că, fără aceste planuri de acţiune pentru dezvoltarea locală, primăriile nu pot accesa proiecte europene. Condiţiile pentru a obţine finanţare de la UE s-au schimbat. Şi Ministerul Fondurilor Europene şi Comisia Europeană cer acum cereri de finanţare profesioniste. Avem planuri de acţiune pentru dezvoltare locală? Eu vă spun, cu tot respectul pentru primarii de aici, că nici o primărie nu poate răspunde acestei nevoi, să depună o cercetare socio-economică astfel încât să fundamenteze cererea de finanţare”, le-a spus primarilor gălăţeni Daniel Vasile, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi.
Potrivit şefei Biroului pentru Romi Galaţi, Viorica Gotu, conform datelor statistice din 2011, populaţia romă din judeţul Galaţi este de 16.930 de persoane, însă numărul real se ridică la 35.000, diferenţa rezultând din reţinerea romilor de a-şi declara, oficial, etnia.


Articole înrudite