Referendumul pe tema justiţiei, care a avut loc pe 26 mai 2019, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, la iniţiativa Preşedintelui României, Klaus Iohannis, a declanşat multe discuţii şi valuri politice pe tema amnistiei şi graţierii. Referendumul a fost validat în condiţiile în care 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Cu toate acestea, mulţi confundă cele două măsuri legislative deşi există diferenţe clare între amnisitie şi graţiere.
Amnistia înlătură răspunderea penală pentru fapta săvârşită. Aceasta poate fi acordată numai prin lege organică adoptată de către Parlament. Dacă amnistia intervine după condamnare înlătură atât executarea pedepsei pronunţate, precum şi celelalte consecinţe ale condamnării. Amnistia nu produce efecte asupra măsurilor de siguranţă, măsurilor educative şi nici asupra drepturilor persoanelor vătămate. Codul Penal prevede că în cazul recidivei nu se ţine cont de infracţiunile amnistiate.
Graţierea reprezintă un act de clemenţă prin care puterea de stat (Preşedintele ori Parlamentul) dispune înlăturarea executării pedepsei în întregime sau doar în parte sau preschimbarea acesteia într-una mai uşoară. Graţierea nu produce efecte în cazul măsurilor de siguranţă precum şi în cazul celor educative. În ţara noastră graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României sau colectiv, prin lege organică de către Parlament.
Principala diferenţă dintre amnistie şi graţiere este aceea că în cazul amnistiei răspunderea penală este înlăturată cu totul, iar în ceea ce priveşte graţierea este înlăturată numai obligaţia de a executa pedeapsa ori numai o parte din aceasta.
