Microsoft a anunţat recent un progres important în computaţia cuantică, susţinând că a creat primii qubiţi topologici – o etapă esenţială pentru dezvoltarea unui computer cuantic stabil şi rezistent la erori. Însă, la conferinţa American Physical Society (APS), reacţiile comunităţii ştiinţifice au fost mixte. Deşi prezentarea Microsoft a fost impresionantă, lipsesc dovezi clare care să confirme existenţa acestor qubiţi, iar unii experţi consideră că importanţa anunţului a fost exagerată.
În computaţia cuantică, qubiţii sunt echivalentul biţilor clasici, dar cu proprietăţi cuantice care le permit să proceseze informaţia în moduri mult mai complexe. Qubiţii topologici, spre deosebire de cei convenţionali, ar trebui să fie mult mai stabili, deoarece codifică informaţia într-un mod care îi protejează de erori cauzate de zgomotul de mediu.
Pentru a construi aceşti qubiţi, Microsoft explorează utilizarea cuasiparticulelor Majorana – entităţi teoretice care pot apărea în anumite materiale supraconductoare. Dispozitivele dezvoltate de companie presupun crearea acestor particule la capetele unor fire de aluminiu în formă de H, plasate pe un substrat de indiu arsenid, un material supraconductor la temperaturi extrem de scăzute. Dacă tehnologia s-ar dovedi viabilă, ar putea revoluţiona computaţia cuantică, făcând-o mai robustă şi mai uşor de scalat. Totuşi, până în prezent, Microsoft nu a oferit dovezi concludente că aceşti qubiţi funcţionează conform teoriei.
Prezentarea Microsoft a fost unul dintre cele mai anticipate momente ale conferinţei APS, dar a fost întâmpinată cu scepticism. Ali Yazdani, fizician la Princeton University, a subliniat dificultăţile majore în crearea acestor qubiţi şi a fost rezervat în privinţa afirmaţiilor făcute de Microsoft. Daniel Loss, teoretician la University of Basel, a remarcat, de asemenea, că echipa Microsoft ar fi amplificat semnificaţia descoperirii sale.
Mai mult, la scurt timp după anunţul companiei, Henry Legg, fizician la University of St Andrews, a publicat un studiu care pune sub semnul întrebării metoda folosită de Microsoft pentru a verifica existenţa qubiţilor săi. Studiul sugerează că testele companiei ar putea fi insuficiente sau inexacte, alimentând astfel incertitudinea din jurul descoperirii.
O altă problemă este că Microsoft nu a publicat încă un studiu revizuit de experţi care să confirme realizarea sa. Un articol apărut în revista *Nature* descrie doar o metodă de citire a informaţiei din qubiţii topologici, fără a oferi o dovadă clară a existenţei acestora.
În ciuda scepticismului, Microsoft rămâne optimist. Chetan Nayak, liderul echipei de computaţie cuantică a companiei, a recunoscut că nu se aştepta la o acceptare imediată din partea comunităţii ştiinţifice, dar susţine că datele experimentale sunt solide şi că există interes pentru această abordare.
Pentru ca afirmaţiile Microsoft să fie validate, este nevoie de mai multe dovezi experimentale şi de confirmare independentă. Până atunci, entuziasmul generat de qubiţii topologici ar putea fi doar un pas prematur într-o cursă lungă şi dificilă spre computaţia cuantică practică.
În concluzie, anunţul Microsoft a atras atenţia, dar şi numeroase semne de întrebare. Viitoarele experimente vor decide dacă acest progres este real sau doar o etapă incertă în dezvoltarea tehnologiei cuantice. Scepticismul comunităţii ştiinţifice este justificat, iar drumul spre un computer cuantic funcţional rămâne lung.
