Inteligenţa artificială (IA) continuă să evolueze rapid, integrându-se în tot mai multe aspecte ale vieţii noastre. De la asistenţi virtuali la maşini autonome şi sisteme de recomandare online, IA promite să aducă beneficii semnificative. Totuşi, pe măsură ce această tehnologie devine mai puternică şi omniprezentă, este crucial să fim conştienţi de riscurile pe care le aduce. Potrivit unui raport realizat de grupul FutureTech din cadrul Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT), există peste 700 de moduri în care inteligenţa artificială ne poate afecta negativ. Platforma Euronews Next a identificat cinci dintre cele mai mari riscuri pentru omenire, care pun în pericol nu doar securitatea şi vieţile private ale oamenilor, ci şi structura socială şi etică a societăţii.
Tehnologia deepfake, care permite crearea de imagini, videoclipuri şi înregistrări audio false, reprezintă un risc major. Aceste instrumente sunt capabile să distorsioneze realitatea într-un mod convingător, fiind utilizate pentru a răspândi dezinformări şi a manipula opinia publică. Clonarea vocii şi generarea de conţinut fals pot fi folosite în scheme sofisticate de phishing, unde atacatorii folosesc IA pentru a crea mesaje personalizate, folosind chiar vocea unei persoane dragi pentru a induce în eroare victimele. Potrivit experţilor MIT, aceste tehnici cresc probabilitatea de succes a atacurilor de phishing şi le fac mai greu de detectat atât pentru utilizatori, cât şi pentru instrumentele antiphishing.
Un alt risc asociat tehnologiei deepfake este potenţialul său de a distruge reputaţii şi de a destabiliza situaţii politice şi sociale. Odată ce un material fals devine viral, poate fi extrem de dificil să se controleze sau să se limiteze impactul său. Astfel, deepfake-urile nu doar că pot duce la pierderi financiare, dar pot şi să submineze încrederea în instituţiile publice şi media. Într-o lume în care realitatea poate fi falsificată atât de uşor, diferenţierea adevărului de ficţiune devine o provocare majoră.
Un alt risc semnificativ este reprezentat de dezvoltarea unui ataşament inadecvat faţă de sistemele de IA, ceea ce poate duce la o dependenţă nesănătoasă. Oamenii ar putea începe să atribuie calităţi umane acestor sisteme şi să le acorde o încredere nejustificată. Această dependenţă poate reduce capacitatea oamenilor de a gândi critic şi de a lua decizii independente, ceea ce ar putea avea consecinţe negative asupra dezvoltării lor personale şi asupra modului în care interacţionează cu alţii.
Pe lângă riscul de dependenţă emoţională, delegarea tot mai frecventă a deciziilor către inteligenţa artificială poate duce la pierderea liberului arbitru. În măsura în care IA preia controlul asupra unor aspecte esenţiale ale vieţii noastre, de la recomandările de cumpărături până la deciziile de carieră sau de sănătate, oamenii ar putea să devină mai pasivi şi mai puţin implicaţi în luarea deciziilor. La nivel societal, acest lucru poate duce la o dislocare masivă a locurilor de muncă şi la un sentiment de neputinţă, pe măsură ce IA preia tot mai multe sarcini umane.
Un alt pericol este legat de obiectivele IA, care ar putea ajunge să intre în conflict cu interesele umane. Dacă un sistem de IA dezvoltă obiective care contravin celor ale oamenilor, poate lua decizii care nu sunt în favoarea noastră. De exemplu, un sistem de IA ar putea utiliza scurtături neaşteptate pentru a atinge un obiectiv, neţinând cont de consecinţele negative pe care le poate avea asupra oamenilor. Mai mult, există riscul ca aceste sisteme să recurgă la manipulare pentru a-şi atinge scopurile, inducând în eroare utilizatorii umani.
În cele din urmă, există un scenariu futurist, dar posibil, în care inteligenţa artificială ar putea atinge un nivel de conştienţă. Dacă acest lucru se întâmplă, se pune problema cum ar trebui tratată din punct de vedere moral şi etic. Fără reguli clare şi măsuri de protecţie, există riscul ca aceste sisteme să fie exploatate sau maltratate, ceea ce ridică noi întrebări despre responsabilitatea umană, relatează playtech.ro.
