Un studiu recent realizat de organizaţia Salvaţi Copiii România evidenţiază o realitate greu de ignorat: reţelele sociale au devenit o prezenţă constantă în viaţa copiilor, chiar şi la vârste foarte fragede. Mulţi părinţi se bucură de liniştea aparentă pe care o aduce un ecran în mâinile copilului, fără a conştientiza însă impactul profund pe care această expunere îl poate avea.
Conform cercetării din 2025, aproape jumătate dintre copiii români (48,3%) petrec zilnic mai mult de 6 ore în mediul digital. Mai alarmant este faptul că vârsta de debut în utilizarea platformelor ca TikTok, Instagram sau Snapchat a scăzut la doar 5 ani, comparativ cu aproximativ 9 ani în 2019.
Studiul arată că 32% dintre copii folosesc deja TikTok, iar alte reţele sociale precum Instagram (21%), Facebook (19%) şi Snapchat (17%) sunt populare printre tineri. Copiii sunt expuşi astfel unui mediu hiper-stimulant, unde standardele nerealiste, limbajul violent şi izolarea socială pot deveni norme. Psihologii avertizează că aceste factori pot duce la tulburări de somn, lipsă de concentrare, scăderea stimei de sine şi chiar la dezvoltarea anxietăţii şi depresiei.
Aceste tendinţe sunt reflectate şi în creşterea numărului de solicitări pentru consiliere psihologică. Un copil din trei care a apelat la serviciile psihologice ale organizaţiei a raportat anxietate severă, iar printre adolescenţi, acest procent depăşeşte 50%, incluzând menţiuni despre tentative de suicid.
Un alt fenomen îngrijorător este apariţia unui „limbaj digital” pe care părinţii nu îl înţeleg, dar care pentru copii reprezintă un semn al durerii. Emoji-uri aparent inofensive, cum ar fi broasca, dinamita sau inima neagră, pot ascunde mesaje legate de ură, radicalizare sau gânduri suicidare. De asemenea, reţelele sociale pot oferi acces la comunităţi toxice sau influenceri iresponsabili, unde copiii îşi caută validarea şi un sentiment de apartenenţă.
Doi din cinci copii afirmă că au fost hărţuiţi sau jigniţi online, iar 75% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de conţinutul inadecvat la care copiii pot fi expuşi. Alte temeri frecvente includ interacţiunile cu necunoscuţi (70%) şi riscul ca minorii să devină victime ale infracţiunilor online (59%).
În faţa acestui fenomen, soluţiile nu constau în interdicţii drastice, ci în construirea unor relaţii sănătoase şi încurajarea unei comunicări deschise. Psihologii Salvaţi Copiii recomandă părinţilor să fie atenţi, curioşi şi empatici. Este important să adreseze întrebări fără a adopta un ton acuzator, să fie modele de echilibru emoţional şi să înţeleagă cum propria lor copilărie le influenţează stilul parental.
Nu reţelele sociale în sine sunt problema, ci lipsa unei ghidări corespunzătoare. Copiii trebuie învăţaţi să facă distincţia între realitate şi iluzie, între validare şi presiune socială. Fără sprijin şi îndrumare, ecranele pot deveni o formă de abandon mascat, iar liniştea aparentă a casei se poate plăti scump, în tăcere, cu fragilitatea emoţională a celor mai tineri membri ai familiei.
Foto: Shutterstock
