Situaţie paradoxală şi îngrijorătoare, se poate spune: angajaţii Combinatului sunt mai degrabă interesaţi să afle dacă se pot autodisponibiliza şi câţi bani ar primi drept recompensă din partea administraţiei decât să afle care este stadiul negocierii Contractului Colectiv de Muncă (CCM) şi cu cât le-ar putea creşte salariile de la 1 ianunarie. Dorinţa unora dintre siderurgişti de a îngroşa rândul şomerilor, în condiţiile în care este din ce în cei mai greu să îţi găseşti un loc de muncă iar banii primiţi de la administraţie se vor cheltui relativ repede, nu este o noutate, dacă ţinem cont de faptul că pe acest lucru au mizat cei din conducerea Combinatului atunci când au lansat, în ultimii ani, celebrele scheme de plecare voluntară, în urma cărora peste 10.000 de siderurgişti au preferat să spună de bunăvoie adio locului lor de muncă şi să primească recompensele financiare acordate de administraţie. Informaţia referitoare la anunţarea la începutul acestui an a unei noi scheme de plecări voluntare a circulat la nivel de zvon încă din cursul lunii noiembrie, despre această posibilitate sindicaliştii fiind informaţi recent, în cadrul unei şedinţe de negociere a noului Contract Colectiv de Muncă, de către reprezentanţii administraţiei. Este greu de crezut că o nouă autodisponibilizare nu ar avea loc, în condiţiile în care pentru acest lucru nu este nici nevoie de acordul sindicatelor, fiind o decizie unilaterală a conducerii Combinatului, care va trebui să prezinte o ofertă financiară atât de tentantă încât să îi facă pe siderurgişti să plece.
„Liderii Sindicatului Solidaritatea au discutat în ultimele zile cu angajaţi care sunt membri ai sindicatului şi care au pus întrebări legate de apariţia unei noi «ordonanţe». Nu i-a interesat să afle cum merg negocierile sau dacă le va creşte salariului şi cu cât anume, ci au dorit să afle în ce condiţii ar putea pleca, mai exact câţi bani ar putea primi. Din păcate, interesul unora dintre angajaţi pentru păstrarea locului de muncă este redus, este mai redus decât interesul de a pleca din Combinat şi de a primi nişte bani în schimbul acestui lucru”, ne-a declarat liderul Sindicatului Solidaritatea al Metalurgiştilor, Gheorghe Tiber.
O ipotetică autodisponibilizare care naşte semne de întrebare
Surse din cadrul Combinatului ne-au declarat că una dintre variantele care ar fi fost luate în discuţie în privinţa stabilirii condiţiilor de recompensare a siderurgiştilor ar fi ca recompensa financiară fixă care a fost acordată de fiecare dată în momentul plecării să nu mai fie acordată integral, ci diferenţiat, pe parcursul a 48 de luni. Un alt lucru care ar putea fi luat în calcul este că cel mai avantajos pentru conducerea Combinatului, în cazul în care ar pune în aplicare o astfel de schemă, ar fi să o pună în practică până la data majorării salariilor, subiect de negociere între sindicate şi conducere. Surse din cadrul Combinatului ne-au declarat că ar fi mai avantajos din punct de vedere financiar pentru conducere ca o eventuală autodiponibilizare să aibă loc până la data măririi salariilor, pentru că nu ar fi rentabil ca salariile majorate să fie luate drept bază de calcul, ci cele actuale. Totuşi, în cazul stabilirii noii scheme de autodisponibilizare, ar putea fi luat ca bază de calcul salariul avut la data de 31 decembrie de către siderurgiştii care vor dori să se autodisponibilizeze.
Rămâne de văzut care va fi soarta atât a autodisponibilizărilor de personal cât şi a externalizării unor activităţi şi servicii, fiind voci care susţin că în cursul acestui an ar urma ca numărul siderurgiştilor să se reducă cu circa 3.000, atât în urma autodisponibilizărillor cât şi în urma desprinderii unor activităţi.
