Joi, în aula Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, a avut loc Târgul Educaţional RIUF 2015, cel mai mare eveniment educaţional din România şi Europa de Sud-Est, adresat tinerilor care vor să studieze în străinătate. Potrivit organizatorilor, numai la deschidere au venit peste 3.600 de tineri liceeni veniţi să afle ofertele reprezentanţilor a peste 40 de universităţi din Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Olanda, Belgia, Danemarca dar şi România. Potrivit organizatorilor, taxele de şcolarizare ale universităţilor din străinătate sunt accesibile – de câteva sute de euro pe an - iar în unele cazuri studiile universitare sunt gratuite, aşa cum este cazul universităţilor din Danemarca. Pe de altă parte, taxele şcolare de câteva mii de euro sau lire, aşa cum sunt cele pentru iniversităţile din Olanda sau Marea Britanie, pot fi acoperite prin credite acordate studenţilor de guvernele ţărilor respective. Totodată, programul de studiu este astfel conceput încât studenţii să poată să îşi asigure cheltuielile cu masa şi cazarea prin lucru part-time.
“În prezent, peste 35.000 de tineri români studiază în străinătate, din care cei mai mulţi, 7.000, în Marea Britanie, 4.000 în Germania şi Franţa şi restul în Olanda şi ţările nordice, iar numărul celor care doresc să urmeze studii universitare în Europa este în creştere. Ceea ce demonstrăm noi prin numărul tot mai mare de tineri care învaţă în străinătate este că studiile în străinătate sunt accesibile”, spune Alexandru Ghiţă, preşedinte Educativa, organizatorul RIUF.
Motive pentru a studia în străinătate
Miile de tineri veniţi la RIUF au fost nu doar liceeni din Galaţi, ci şi din Brăila, Tulcea şi Focşani. Interesul lor pentru a urma o facultate în străinătate este argumentat simplu: “E mai bine în străinătate, te pregăteşti mai bine pentru viitorul loc de muncă, găseşti mai uşor un viitor loc de muncă, iar diploma de studii este recunoscută oriunde în lume”. În plus, în anumite cazuri, taxele de şcolarizare sunt… zero, aşa cum este cazul universităţilor din Danemarca sau Franţa, unde şcoala este subvenţionată de stat. În alte state, precum Marea Britanie, costurile de studiu pot fi acoperite parte printr-un loc de muncă part-time, parte prin sistemul de burse, care pot amortiza până la 30% din taxa de şcolarizare dar care pentru studenţii eminenţi pot însemna acoperirea integrală a taxei de şcolarizare.
Simţind concurenţa universităţilor din străinătate, la târgul educaţional RIUF au participat şi reprezentanţi ai universităţilor de prestigiu din România, care oferă tinerilor alternativa de a studia gratuit sau cu taxe anuale de câteva sute de euro, dar acasă. “Avem o ofertă variată de facultăţi, cu locuri gratuite, subvenţionate de stat sau cu taxă, o taxă care variază între 2.700 – 2.900 de lei pe an... Diplomele eliberate de noi sunt recunoscute oriunde în UE, conform legislaţiei europene, deci nu suntem deloc mai prejos decât universităţile din străinătate. Avantajul nostru este că oferim educaţie de bună calitate aici, acasă, în România”, spune Marian Crăciun de la departamentul servicii pentru studenţi al Universităţii Bucureşti.
Tinerii pleacă şi nu se mai întorc
Andrei Ştefan este gălăţean, a luat bacalaureatul cu 9.17, după ce a studiat la Colegiul „A.I.Cuza” şi acum este în anul III la Universitatea din Hanze, Olanda, universitate considerată una din cele mai scumpe din Europa. Pentru Andrei, taxa de şcolarizare este de 7.000 de euro pe an, dar el plăteşte doar 2.000 de euro, restul fiind acoperit de guvern, printr-un sistem de credit ce poate fi rambursat în viitorii 20-30 de ani. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, lunar, cazarea şi masa îi scot din buzunar în jur de 900 de euro. În prezent, toate cheltuielile sunt acoperite de părinţii săi, dar sunt şi multe posibilităţi de a-şi acoperi singur astfel de nevoi: “Am colegi care au part-time job-uri sau se poate lucra pentru universitate. Eu, de exemplu, am predat ore de fizică şi matematică pentru studenţii din anul I şi facultatea mi-a plătit nişte bani în plus”. Andrei spune că a ales să facă facultatea din Olanda după ce a studiat ofertele din România: “Bineînţeles că iniţial m-am gândit la Politehnică sau la Cluj, dar la noi nu se pune accent pe practică, de aceea am ales Olanda. Aici, în Hanze, în întreaga universitate este mult mai multă interacţiune cu profesorii, lucrezi la proiecte concrete iar dacă ai probleme, imediat te duci la un profesor şi vine, te ajută, lucrează cu tine, îţi explică…”. Oarecum jenat de propria decizie, Andrei spune că “poate” se va întoarce în România, “dar nu imediat, după ce voi termina studiile, poate după ce voi avea o slujbă în Olanda, să mă întorc în România”. La întrebarea “de ce?”, Andrei subţiază cât poate glasul, trădând propria neîncredere într-o astfel de perspectivă: “… ca să contribui... la dezvoltarea ţării...?”.
Adrian Tatu, alt tânăr licean care a decis că va urma o facultate în Danemarca – acolo unde cursurile universitare sunt gratuite - răspunde fără înconjur la întrebarea “ce vei face după absolvirea facultăţii?”: “O să mă mai întorc în România, dar în vizită... Am să cunosc cultura, civilizaţia acestei ţări, poate rămân acolo, poate plec în altă ţară... şi dacă mă stabilesc acolo poate îmi chem şi părinţii”. Părinţi care, în speranţa ca fiul lor să aibă un viitor mai bun, fac sacrificii acum. “Eu am un salariu de 1.000 de lei, soţul de 2.000 de lei. O să-l ajutăm să meargă la studii în Danemarca, am ales această ţară pentru că nu se plătesc studiile şi nici asigurările de sănătate. În Marea Britanie sau Olanda nu ne-am permis, e vorba de mii de euro, dar aici condiţiile sunt accetabile... să aibă un viitor mai bun”, spune mama lui Adrian, Angelica.
