Cercetările arheologice derulate până în prezent la situl arheologic Tirighina - Barboşi au scos la lumină o serie de elemente interesante cu privire la evoluţia sitului, precum şi numeroase vestigii arheologice aparţinând epocii romane. Cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei, situl arheologic Tirighina - Barboşi, va fi pus în valoare de către Primăria municipiului Galaţi, care derulează în acest scop un contract de finanţare cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. În cadrul acestui proiect, s-au derulat două campanii arheologice în anul 2017 şi în 2019 care au scos la lumină vestigii importante, datate în secolul II.
"Acest turn este unic pentru că nu există turnuri cu opt laturi în zona de sud-est a Europei"
Au fost investigate mai multe puncte din zona Castellum-ului şi a Castrum-ului. În mijlocul Castellum-ului a fost descoperit "Turnul central" al aşezării (foto). Primele informaţii privind această structură au fost consemnate de arheologul Gheoghe Ştefan, în anul 1936, iar forma înregistrată a turnului pe planul publicat este una pentagonală.
Cercetările arheologice derulate în cadrul proiectului au demonstrat faptul că "Turnul central" are o formă octogonală cu laturile de N, NV şi NE păstrate mai bine. "Acest turn este unic pentru că nu există turnuri cu opt laturi în zona de sud-est a Europei. Nu avem până acum analogii pentru acest tip de turn. Are un diametru de opt metri, un turn care avea cel puţin un nivel şi de acolo se puteau observa toate împrejurimile: spre Siret, spre nord, spre est, către Dunăre", a afirmat, miercuri, 10 iulie 2019, într-o conferinţă de presă, arheologul Gabriel Jugănaru.
Tot în zona Castellum au fost continuate cercetările din anul 2017, efectuate în două secţiuni arheologice unde au fost descoperite încă două locuinţe romane din secolul III p. Chr. (foto) în care au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, inclusiv un gât cu torţi de la o amforă, dar şi ţigle cu ştampile militare: Cohors II Mattiacorum, Legio V Macedonica şi Classis Flavia Moesica, dar şi monede, o fibulă din bronz, obiecte cu întrebuinţări diferite din bronz şi fier, toate acestea, alături de patrimoniul arheologic descoperit în campania din anul 2017, urmând a fi expuse în cadrul Muzeului de sit.
Amfiteatru pentru festivaluri, concerte, lansări de carte şi alte acţiuni culturale
Situl arheologic, după ce va fi reabilitat, va avea un muzeu de sit şi centru de informare, va găzdui expoziţii permanente şi temporare. Totodată, în zonă se va amenaja şi un amfiteatru unde se vor organiza diferite evenimente: festivaluri, concerte, lansări de carte şi alte acţiuni culturale. Situl va fi deschis publicului în octombrie 2020, aşa cum de altfel prevede şi termenul de implementare al proiectului de punere în valoare a acestei inestimabile comori arheologice de la porţile Galaţiului.
Demn de amintit este şi faptul că aici au fost descoperite relicvele celui mai vechi creştin străromân cunoscut în ţară, Innocens (secolul al III-lea). Cercetările arheologice de la Tirighina-Bărboşi, întreprinse între anii 1976-1979, au descoperit şaisprezece morminte romane, cel mai valoros dintre acestea fiind, fără îndoială, mormântul paleocreştin numărul 7, atât în ceea ce priveşte bogatul său inventar, cât şi ritul de înhumare specific creştinismului. Scheletul este bine conservat, în poziţie lungit, culcat pe spate, având craniul orientat la VNV şi picioarele la ESE. Mâna stângă, uşor îndoită din cot, are palma situată pe bazin, iar cea dreaptă, în unghi obtuz, are palma aşezată pe abdomen, după ritul creştin. Capul aşezat cu faţa în sus are privirea îndreptată către E. Totodată a fost descoperită o cruciuliţă ajurată, în formă de medalion, din sidef, de mici proporţii, cu orificiu pentru purtat la gât, precum şi o hrismă pictată pe gâtul unei amfore romane tot din secolul al III-lea d.Hr. De altfel, însăşi inscripţia INNOCENS, gravată cu litere latine pe cantul aurit al fibulei romane de aur descoperită la Barboşi, pledează pentru apariţia primului nume de esenţă creştină, nume ce figurează în listele primelor atestări de nume creştine din Imperiul Roman de la sfârşitul secolului al III-lea.
Descoperirile arheologice au fost prezentate, miercuri, 10 iulie 2019, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la sediul Primăriei municipiului Galaţi, de către arheologi, conducerea Muzeului de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi şi reprezentanţi ai Primăriei Galaţi.
VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos!
