În ultima duminică din luna octombrie trecem la ora de iarnă 2024. În noaptea de 26 spre 27 octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar noaptea devine mai lungă. Concret, ora 4:00 devine ora 3:00. În ce fel ne poate afecta schimbarea orei şi de când este posibil ca în România să nu se mai practice această modificare?
Potrivit Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, ora Europei Centrale este ora fusului 1 şi ora Europei Orientale este ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.
Ora de iarnă în 2024
În fiecare toamnă se face trecerea la ora de iarnă pentru anul în curs, motiv pentru care noaptea se prelungeşte cu o oră. În 2024, în România se trece la ora de iarnă pe data de 27 octombrie.
Ora de la telefoanele mobile se va schimba automat dacă în setările telefonului (indiferent de sistemul de operare, Android sau iOS) există bifată opţiunea care sincronizează ora cu cea a reţelei. În ultimii ani, toate telefoanele mobile fac această schimbare, fără să fie nevoie de altă intervenţie suplimentară.
Cum poate afecta schimbarea orei organismul
Chiar dacă nopţile devin mai lungi şi putem dormi mai mult, de fapt, schimbarea orei poate perturba funcţionarea optimă a organismului, mai ales în primele zile de la modificare. Mai mulţi oameni se pot confrunta cu probleme de concentrare în timpul zilei.
„Trecerea la ora de iarnă nu creşte riscul de apariţie al unor probleme de sanatate, dar pot fi cazuri în care anumite persoane pot tolera cu dificultate această schimbare a orarului de somn. Astfel, schimbarea orei poate produce somnolenţă, probleme de concentrare sau de memorare, senzatie de oboseală pe timpul zilei, iar aceste tulburări pot afecta activitatea zilnică, pot sa scadă randamentul la locul de munca si chiar pot provoca accidente rutiere. Perioada de adaptare la ora de iarnă variază foarte mult de la o persoana la alta şi poate fi de la o zi, până la 1 săptămână”, a declarat pentru Digi24 Răzvan Lungu, medic specialist Pneumolog, atestat în Somnologie.
Cum să te adaptezi mai uşor la ora de iarnă
Pentru o acomodare mai uşoară a organismului şi pentru a nu resimţi decalajul orar, se poate face o schimbare treptată a programului de somn din timpul săptămânii, înainte de schimbarea orei din luna octombrie, cu 10-15 minute mai devreme în fiecare zi.
Specialiştii recomandă şi o expunere zilnică la lumina naturală. Pentru a combate stările de oboseală şi pentru o funcţionare optimă a ritmului circadian sunt indicate plimbările în aer liber pe timpul zilei. Exerciţiile fizice uşoare pot ajuta la stimularea organismului şi la reducerea senzaţiei de oboseală.
Rutina zilnică poate suferi modificări, mai ales în rândul copiilor mici, care au un program strict de somn, şcoală şi activităţi extraşcolare, şi poate fi nevoie de o perioadă de adaptare, de câteva zile, la noul program.
Trecerea la ora de iarnă se face încă din timpul Primului Război Mondial
Conceptul de schimbare a orei a fost introdus la începutul secolului al XX-lea, în timpul Primului Război Mondial, ca o măsură de economisire a combustibilului necesar (în special cărbunele consumat pentru iluminat) pentru menţinerea luminii artificiale.
Practica a fost adoptată rapid şi în Marea Britanie şi alte ţări europene în timpul războiului. Multe ţări europene au abandonat măsura după încheierea celor două războaie mondiale.
Regatul Unit şi Irlanda au renunţat la schimbarea orei de vară în anul 1968, pentru a fi în armonie cu restul Europei, însă a reluat măsura din anul 1972.
Ulterior, Spania şi Franţa au început să aplice măsurile referitoare la ora de vară, din 1974, pe atunci, economia de energie fiind motivul schimbării.
La nivel internaţional, sunt state care au renunţat la acest obicei de schimbare a orei
Se trece la ora de iarnă sau vară, la nivel internaţional, în aproximativ 60 de ţări, inclusiv în America de Nord, însă sunt şi multe alte state membre care au renunţat să mai aplice măsurile referitoare la schimbarea orei. Printre ele sunt: Islanda, China, Rusia, Belarus şi Turcia.
România a instaurat acest sistem, al schimbării orei, în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război s-a renunţat la folosirea orei de vară şi a fost reintrodusă schimbarea din 1932 până în anul 1939.
Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, ora de vară, respectiv în prima duminică a lunii octombrie, trecerea la ora de iarnă.
Între 1 aprilie 1940 şi 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost în vigoare permanent pentru România, iar din anul 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Din 1979, s-a revenit la acest procedeu în ţara noastră. Convenţia a fost semnată prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Când s-a propus eliminarea sistemului de schimbare a orei
În ultimii ani au fost o serie de discuţii cu privire la renunţarea schimbării orei atât în România, cât şi în restul Europei.
În anul 2019, Parlamentul European a susţinut şi a votat propunerea privind renunţarea la schimbarea orei de vară, respectiv de iarnă, însă implementarea acestei decizii a fost amânată. Nu a fost anunţată până acum o informaţie oficială cu privire la eliminarea măsurii, potrivit site-ului Digi24.ro.
