Dunărea scade în continuare

Marți, 18 August 2015 00:00
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Nivelul scăzut al Dunării provoacă dificultăţi în transportul navelor pe fluviu, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi făcând eforturi pentru a menţine adâncimea de minim 2,5 metri, recomandată de Comisia Dunării. Astfel, pe Dunărea Maritimă, iniţial s-au efectuat dragări la Bara Sulina, ulterior, la cotul Prutului, iar acum se desfăşoară în zona Isaccea, a precizat directorul adjunct al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Şi pe Dunărea Fluvială se fac dragări sau se pregătesc echipajele pentru demararea acestor operaţiuni în zonele critice. 

„Sunt unele zone critice pe care noi le ţinem sub control cu ajutorul utilajelor de dragaj care au activat la Bara Sulina, Prut amonte şi Isaccea. Pe sectorul fluvial, de la kilometrul 175 la 375, de la Cernavodă la Brăila, navigaţia se desfăşoară în condiţii normale în sensul că sunt adâncimi minime asigurate de 2,5 metri. Sunt pe poziţii două complexe de dragaj la kilometrul 274-276 Albăneşi şi amonte de Brăila, la Ostrovul Lupului”, a mai spus Dorian Dumitru.

Informaţiile acestuia au fost completate de inginerul AFDJ Galaţi Corneliu Carp, care a anunţat că, luni, 17 august, au început dragările la Seimeni – Cernavodă (pe porţiunea cuprinsă între 289 şi km 292), activităţi de dragare desfăşurându-se şi la Giurgeni - Vadu Oii dar şi la Albăneşti - Hârşova. Urmează să înceapă şi lucrările de dragaj la Ostrovul Lupului, amonte de Brăila, a mai precizat Corneliu Carp. Totodată, reprezentantul AFDJ Galaţi a adăugat că în maxim o săptămână vor începe lucrările de dragaj şi la cele două puncte critice, Bechet şi Corabia, aflate pe Dunărea Fluvială administrată de AFDJ Galaţi.

Un alt sector de pe Dunăre în care circulaţia se realizează dificil şi cu pierderi pentru transportatori este cel cuprins între Cernavodă şi kilometrul 346, unde urmează să se execute lucrări hidrotehnice în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene. Potrivit reprezentanţilor AFDJ, pe acest sector adâncimea este foarte mică, de 1,5 metri, dar navigaţia nu este restricţionată, ci se desfăşoară pe o rută ocolitoare, pe la Bara Borcea, ocol care, însă, pentru transportatori, înseamnă consum suplimentar de combustibil şi timp.

 

12 convoaie, în aşteptare, în zona Zimnicea-Belene

 

Totuşi, cele mai mari pierderi le înregistrează  transportatorii din cauza dificultăţii cu care trec pe sectorul Zimnicea- Belene, şenal navigabil administrat de autorităţile bulgare. Din cauza adâncimilor mici, convoaiele de barje trebuie desfăcute pentru a trece câte o unitate pe rând, luni dimineaţă aflându-se în aşteptare, în zonă, 12 convoaie, cu peste 70 de unităţi. 

„Omologii noştri din Bulgaria, care au sediul la Ruse, nu au echipamente de dragaj. Spun că au în intenţie, dar au trecut câţiva ani de când tot spun că au în intenţie. Au o navă de măsurători şi semnalizare, fac măsurători şi reglează semnalizarea. Perspectiva ca partea bulgară să intervină cu lucrări de dragaj pe sectorul pe care îl au în administrare, aşa cum s-au angajat prin acordul încheiat între Bulgaria şi România, este foarte îndepărtată şi noi, partea română, nu avem posibilitatea să intervenim. Chiar dacă avem bani, există problema că, fiind un sector administrat de partea bulgară, putem să fim acuzaţi de deturnare de fonduri. Sigura şansă este să facem continuu măsurători şi, funcţie de acestea, să reglăm semnalizările pentru ca convoaiele să nu eşueze”, a mai spus directorul adjunct al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

 

Şi bacurile au probleme în a traversa Dunărea

 

Luni dimineaţă, nivelul fluviului Dunărea, la Galaţi, era de 92 cm, în scădere cu 1 cm faţă de ieri, iar la Brăila, 78 de cm, în scădere cu 2 cm faţă de duminică, iar prognoza pentru următoarele 48 de ore arăta o scădere a cotelor Dunării la Brăila de 5 până la 15 cm. 

Din cauza nivelului scăzut al Dunării, pe mijlocul fluviului s-au format adevărate insule de aluviuni, care, deşi nu se află pe şenalul navigabil, pun probleme de transport pentru bacurile ce asigură transbordarea pasagerilor şi autovehiculelor de pe malul gălăţean pe cel tulcean. Pentru ocolirea insulelor de nisip, bacurile fac drumuri mai lungi cu 400 de metri decât în mod obişnuit, lucru care înseamnă un consum mai mare de carburant şi drumuri de mai lungă durată. Totuşi, cele trei bacuri (două mari şi unul mic) încearcă să respecte programul normal, cu plecări la 30 de minute, în intervalul orar 7.00-22.00, dar şi noaptea, la cerere.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu