Creveţii asiatici au ajuns în Dunăre, la Galaţi. Crustaceul este o delicatesă pentru oameni, însă poate fi şi o ameninţare pentru ecosistem, susţin specialiştii!
„Avem o veste aparent bună pentru iubitorii de fructe de mare: în apele dulci ale României au apărut creveţi. Unde mai pui că sunt gustoşi! Vestea este pentru că specia are potenţial invaziv. Se numeşte crevete oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense) şi are origini asiatice”, a anunţat Reţeaua pentru Natură Urbană.
În urma inundaţiilor, au evadat
Potrivit specialiştilor, creveţii au ajuns iniţial din fosta Uniune Sovietică, unde a fost crescuţi ca hrană pentru crapii chinezeşti, aclimatizaţi pentru acvacultură. Cu timpul, ruşii şi-au dat seama că şi crevetele e bun de mâncat şi au început să îl cultive ca atare în crescătorii. În urma unor inundaţii, o parte dintre aceştia a evadat şi, treptat, specia şi-a extins arealul.
În prezent, ar fi ajuns în amonte de Galaţi
Foto: Facebook
În România, pe braţul Chilia al Deltei Dunării au fost identificaţi la finalul lui 2020 şi, în prezent, pare că ar fi ajuns în amonte de Galaţi. Specia tolerează apele salmastre, notează mediaflux.ro. Biologul Aurel Năstase, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, a povestit în cadrul podcastului Dialog pentru Natură, că aceştia ar fi coborât pe Nistru până în Marea Neagră şi, apoi, ar fi urcat pe Dunăre.
Creveţii pot transmite boli
Creveţii asiatici de râu se înmulţesc rapid, femela putând depune până la 8 ponte într-un an. De asemenea, pot transmite boli la care racii autohtoni nu au imunitate şi consumă icrele unor specii de peşti. Totuşi, spune biologul Aurel Năstase, creveţii nu par să afecteze în mod semnificativ populaţiile de peşti.
Din primele constatări, partea bună este că în Delta Dunării, creveţii au dat peste un ecosistem complex, din care nu lipsesc peşti de pradă (ştiuci, şalăi, somni etc.), vidre sau păsări ihtiofage (egrete, corcodei, cormorani etc.). Toate aceste specii se hrănesc cu creveţii asiatici de apă dulce, diminuându-le astfel înmulţirea excesivă.
„Pe de altă parte, creveţii de apă dulce sunt gustoşi şi pot fi recoltaţi sustenabil, într-o manieră asemănătoare racilor. Unde mai pui că se şi curăţă mai uşor decât racii şi putem proteja natura dacă îi tragem la tigaie, cu puţin usturoi...”, susţin specialiştii de la Reţeaua pentru Natură Urbană.
