Pentru că sistemul centralizat de încălzire al oraşului a fost închis, prima entitate economică afectată de această decizie este Electrocentrale (CET) Galaţi deoarece este clar că nu mai are obeictul muncii. Centrala Electrica de Termoficare Galati, cu o putere instalată de 535 MW, a fost destinată alimentării cu energie termică (sub formă de abur tehnologic şi apă fierbinte) a consumatorilor urbani şi industriali din municipiul Galati şi livrării de energie electrică în Sistemul Energetic Naţional în caz de necesitate. Deşi au sperat că poate mai există o şansă de supravieţuire a societăţii, salariaţii de aici încep să fie din ce în ce mai îngrijoraţi. Zilele trecute am primit o sesizare la redacţie, în care unul din angajaţi trage un semnal de alarmă cu privire la viitorul CET Galaţi: "Mă numesc M. S., sunt inginer la Electrocentrale Galaţi, şi doresc să vă semnalez câteva aspecte referitoare la starea de fapt în care ne aflăm. Începând cu anul 2015 (de când am început să oprim instalaţiile pe perioada cât nu am furnizat căldură în oraş) şi până în 2017, la începutul lunii noiembrie, încet, dar sigur, pregăteam pornirea CET-ului pentru a asigura căldura în oraş (pornire din stare rece care poate dura 2-3 zile). Nu am avut niciun fel de problemă 2015-2016-2017 din punct de vedere al energiei (electrică sau termică) de furnizat sau de asigurat combustibilul pentru cazane (contractele erau încheiate cu mult înainte). La data aceasta, 08 noiembrie 2018, CET-ul nu are contracte pentru cumpărarea gazului metan şi vânzarea de energie electrică (fără căldură la oraş, că aşa vrea primarul). Sunt câteva luni de când se tot trimit adrese la ROMGAZ (furnizorul de gaz metan) însă fără niciun rezultat. Contractul este pe pe masa ROMGAZ-ului la semnat. Au fost nenumărate intervenţii la minister - promisiuni deşarte că «DA că vom porni». De ce nu este contract de gaz semnat parafat?", se arată în mesajul acestuia, în care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la viitorul societăţii.
Ce spune administratorul special al societăţii, Sinan Mustafa
Pentru a afla dacă este un lucru cert intrarea în faliment a societăţii. "Aşa cum se ştie, în momentul de faţă nu putem discuta despre termoficare - şi nu din cauza noastră -, se cunoaşte faptul că nu putem porni instalaţiile de o capacitate atât de mare pentru o solictare atât de mică. Plecând de la chestiunea asta, separat, noi am încercat să fructificăm orice fel de posibilitate. Chiar acum (n.r. - luni, 12 noiembrie 2018) am plecat de la minister după o discuţie cu Romgaz. Încercăm să asigurăm echilibrarea sistemului energetic naţional atunci când este cazul, deci numai atunci o să pornim ca şi centrală electrică asigurând intrarea în sistem a unei cantităţi suplimentare de energie. Pentru asta, bineînţeles, avem nevoie de un contract de gaz pe care l-am negociat încă din august-septembrie, când s-au parafat condiţiile şi trebuia parafat în consiliul de administraţie al Romgaz. El nu a fost semnat din cauza noastră, ci pentru că în continuare se pun întrebări şi au loc discuţii care nu vizează Electrocentrale, ci datoria creată de Apaterm, adică cele 339 milioane de lei care au fost eliminate de la masa credală şi cele câteva zeci de milioane de lei acumulate de Apaterm ulterior. Noi, în toată această perioadă ne-am achitat datoriile curente. Până la urmă am convenit că după şedinţa consiliului de administraţie al Romgaz, să semnăm", ne-a declarat administratorul special al Electrocentrale Galaţi, Sinan Mustafa.
Întrebat de reporterii noştri despre noua investiţie, acesta a precizat: "Investiţia se referă la o nouă centrală în condensaţie pe platforma Electrocentrale SA. şi în principiu analizăm posibilitatea să o facem cu un investitor strategic. Sunt mai multe variante, sunt trei posibili investitori importanţi cu care discutăm în momentul de faţă. Facilităţile noastre de producţie sunt încă facilităţi importante pentru sistemul energetic naţional şi pentru importanţa lui, drept urmare cred cu tărie că se va lua o decizie favorabilă pentru deschiderea unei noi capacităţi de producţie în Galaţi. Valoarea investiţiei va putea fi apreciată în momentul în care se va decide ce nivel de putere se va alege, dar oricum investiţia se va ridica undeva între 50 şi 150 miliaone de euro".
