Preşedintele SUA, Donald Trump a semnat două decrete prin care instituie tarife vamale de 25% la importurile de oţel şi aluminiu, începând din 12 martie 2025, decizie care ar putea îngropa definitiv siderurgia europeană, inclusiv cea românească. Industriile de profil din Europa, care se confruntă în ultimii ani cu dificultăţi financiare majore din cauza tarifelor mari la energie electrică şi gaze, precum şi a supraproducţiei din China, sunt deja în pragul colapsului financiar. Unele companii siderurgice au început să ia în calcul mutarea activităţilor în ţări non-europene. De exemplu, grupul siderurgic ArcelorMittal, prezent şi pe piaţa din România, a anunţat oficial că intenţionează să ”delocalizeze” anumite activităţi de servicii din Europa spre India. Este vorba despre ”analizarea posibilităţii continuării regrupării anumitor activităţi de suport, prin dezvoltarea centrului nostru de servicii partajate, pentru a realiza o parte din aceste activităţi în India”, a precizat grupul într-o declaraţie pentru AFP.
”Industria europeană a oţelului se confruntă cu mai multe provocări majore care ameninţă viitorul producţiei de oţel pe continent”, a transmis grupul ArcelorMittal după câteva ore de la noile declaraţii ale preşedintelui SUA, Donald Trump, care au agravat războiul comercial în domeniul oţelului şi aluminiului.
În România, ArcelorMittal Hunedoara a anunţat, zilele trecute, că îşi întrerupe activitatea timp de şase săptămâni.
Şi grupul italian Donalam, care deţine combinatele siderurgice din Călăraşi şi Târgovişte, a luat poziţie. Compania Donalam, membră a Grupului AFV Beltrame, trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia industriei europene a oţelului, care traversează cea mai grea perioadă din ultimele decenii. Reprezentanţii Doanalam arată că importurile consistente de oţel ieftin din ţări non-UE precum Turcia, China, Egipt şi statele Maghreb, au crescut cu 27% în ultimul an, sufocând producătorii europeni prin dumping masiv, compania subliniind că România exportă anual cantităţi uriaşe de fier vechi către ţări din afara Uniunii Europene, pentru a importa apoi produse finite fabricate din acelaşi material, la preţ de dumping.
Deşi situaţia siderurgiei europene este de-a dreptul tragică, Uniunea Europeană nu face nimic mai mult decât discuţii sterile, în timp ce industria siderurgică din Europa se prăbuşeşte. Alte ţări, precum Statele Unite şi China îşi protejează producătorii prin măsuri concrete. De exemplu, noile tarife de 25% impuse de Donald Trump pentru importurile de oţel demonstrează o abordare imediată pentru apărarea industriei siderurugice.
Ce se întâmplă cu combinatul Liberty Galaţi?
În contextul politic internaţional şi de piaţă extrem de dificil, nici combinatul siderurgic Liberty Galaţi (fostul Sidex) nu stă mai bine. Salariile se plătesc cu întârziere, datoriile se adună, tranşele din împrumutul acordat de stat vin greu, iar muncitorii sunt din ce în ce mai supăraţi. Este adevărat că managementul combinatului siderurgic gălăţean a reuşit performanţa să plătească salariaţii lună de lună şi să nu facă disponibilizări, deşi Liberty Galaţi a oprit singurul furnal funcţional încă de vara trecută şi deci nu produce nimic. Pe de altă parte, angajaţii spun, pe bună dreptate, că nu e vina lor că vin zi de zi la muncă, dar nu au activitate. Nici luna aceasta combiniştii nu şi-au luat salariile la timp, însă, pentru moment, potrivit unor surse interne, vestea bună este că astăzi (19 februarie 2025) vor fi virate salariile pe cardurile salariaţilor.
În acelaşi timp, datoriile se adună către furnizori, subcontractori şi prestatori, litigiile comerciale se înmulţesc, la fel şi cererile de deschidere a procedurii de insolvenţă, care în mare parte au primit termene ”în vederea soluţionării pe cale amiabilă a litigiului” şi vor fi astfel soluţionate doar dacă se vor găsi bani pentru a fi achitate debitele restante.
Dar chiar dacă s-ar găsi bani pentru resuscitarea financiară a combinatului, cât de rentabilă ar mai fi repornirea furnalului în contextul geopolitic şi economic actual, în condiţiile în care Europa nu-şi apără industria oţelului aşa cum fac Statele Unite ale Americii, dar şi unele state europene precum Italia, Slovacia, Suedia, Franţa, Germania sau Elveţia?
Un alt factor de risc este reprezentat chiar de patronatul combinatului siderurgic de la Galaţi şi al conglomeratului GFG Alliance, Sanjeev Gupta, care se confruntă cu anchete penale internaţionale şi multe, multe datorii, inclusiv către ArcelorMittal de la care a preluat, în 2019, unitatea siderurgică de la Galaţi şi care ar fi obţinut în instanţă, în noiembrie 2024, dreptul de administrare asupra unei subsidiare a Liberty Steel, din cauza unei datorii de 140 de milioane de euro (147,4 milioane de dolari) scadentă din 2023, despre care un tribunal din Londra a considerat că este puţin probabil să poată fi plătită.
