Protestul spontan al marinarilor de pe navele din Portul Galaţi, de săptămâna trecută, declanşat de îngrijorarea asupra intenţiei guvernanţilor de a transforma într-un SRL sau SA (societate pe acţiuni) Regia Autonomă a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, a reuşit să stârnească firave reacţii ale conducerii instituţiei.
Aşa cum am relatat în articolul „AFDJ Galaţi transformată în SRL? România riscă să piardă controlul gurilor Dunării!”, navaliştii au sunat, pe data de 19 februarie 2025, sirenele navelor, din sfert în sfert de oră, în timpul în care la Ministerul Transporturilor avea loc o şedinţă în care se purtau discuţii despre situaţia mai multor regii autonome, mai exact Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA, AFDJ Galaţi, Registrul Auto Român (RAR) şi a Regiei Autonome Administraţia Canalului Navigabil Bega Timiş, dar şi intenţia de privatizare a AFDJ, regia prin care statul român administrează navigaţia pe Canalul Sulina şi pe Dunăre.
Conducerea AFDJ Galaţi a emis un comunicat de presă după 5 zile, adică pe data de 24 februarie 2025, şi a considerat anumite aspecte faţă de care sindicaliştii îşi exprimă îngrijorarea, ca fiind luate din context.
Potrivit AFDJ Galati, administraţia „nu este pe pierdere şi înregistrează cheltuieli în limita realizării veniturilor conform bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate”.
Pe de altă parte, informează că: „În data de 19.02.2025, conducerea AFDJ a fost convocată de către Secretariatul General al Guvernului, la sediul Guvernului României, pentru a participa la şedinţa cu privire la analiza reorganizării tuturor Regiilor Autonome (nivel local şi central) în vederea îndeplinirii jaloanelor de aderare la OCDE, aşadar întâlnirea nu a avut loc la sediul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ci la Guvern. Discuţiile s-au axat pe posibilitatea divizării activităţilor în sensul separării serviciilor comerciale de cele specifice de autoritate administrativă de şenal, apărări de maluri, semnalizare, dragaj etc., precum şi posibila schimbare a formei de organizare (S.A. sau S.R.L.). Nu s-a pus în discuţie nicio secundă privatizarea Regiei”.
De asemenea, se subliniază faptul că această Regie Autonomă a fost înfiinţată prin acord internaţional ca „Administraţie fluvială specială” în temeiul art. 20 şi art. 21 din Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, ratificată de România prin Decretul nr. 298/1984. Statul român prin adoptarea HG nr. 492/2003 a stabilit doar organizarea şi funcţionarea R.A. A.F.D.J. Galaţi nu şi înfiinţarea şi rolul strategic de interes internaţional de administrare a 1075 km de Dunăre fluvială şi maritimă (de la intrarea în România până la vărsarea în Marea Neagră). În acord cu cele subliniate şi de Sindicatul „Farul”, conducerea AFDJ Galaţi apreciază că dispozitiile legale în baza cărora s-ar putea face ”reorganizarea” nu pot fi aplicabile în cazul AFDJ, întrucât fiind înfiinţată în baza Convenţiei de la Belgrad şi având activitate continuă începând cu 1954, o eventuală reorganizare prin divizarea activităţilor trebuie analizată de toţi semnatarii Convenţiei de la Belgrad.
Mai mult de atât, AFDJ Galaţi ar pierde bani mulţi pentru că a avut şi are calitatea de beneficiar în cadrul mai multor proiecte cu finanţare europeană, proiecte ce sunt monitorizate pe baza rapoartelor de durabilitate şi a vizitelor de monitorizare privind o posibilă schimbarea a destinaţiei proprietarului obiectivelor proiectelor, fiind obligatorie menţinerea proprietăţii beneficiarului asupra rezultatelor proiectelor.
Încălcarea acestor condiţii şi angajamente are ca şi consecinţă returnarea tuturor fondurilor primite.
„AFDJ nu derulează activităţi comerciale, activităţile specifice desfăşurate încadrându-se în categoria de monopol reglementat, cu regim de importanţă internaţionala strategică. AFDJ Galaţi nu are activitate de tip concurenţial în economia de piaţă din România şi nici activitate generatoare de profit”, se mai arată în comunicat.
Apare însă şi o precizare care ridică semne de întrebare: „Referitor la reducerea cu 50% a tarifelor de tranzitare a canalului Sulina, aceasta a rezultat prin aplicarea formulelor de calcul reglementate de Consiliul Concurenţei, dar în urma demersurilor AFDJ şi a bunei colaborări cu Consiliul Director şi conducerea Direcţiei Consiliului Concurenţei aceste tarife au fost reîntregite. În concluzie, R.A. A.F.D.J. Galaţi nu a înregistrat pierderi şi nici întârzieri de plată sau datorii restante către bugetele locale, buget de stat sau furnizori, în ultimii ani”, se precizează în documentul semnat de directorul AFDJ Galaţi, Angela Stela Ivan. De aici reiese că într-adevăr tarifele practicate de AFDJ Galaţi au fost reduse pe parcursul anului 2024, dar s-a revenit la tarifele din 2023. Interesantă abordare şi plină de semne de întrebare despre care vom cere lămuriri instituţiilor abilitate.
Sindicatul „Farul” continuă insistent demersurile
În timp ce conducerea AFDJ Galaţi emitea comunicatul de presă, Sindicatul „Farul” continuă să facă demersuri insistente către Guvernul României pentru a stopa intenţiile acestuia de a transforma administraţia fluvială de la Galaţi într-un S.R.L. şi de a o diviza, căci o fărâmiţare a acesteia a mai avut loc în urmă cu mai bine de 20 de ani şi a fost un mare fiasco în care s-au pierdut bani grei de către stat în favoarea unor privaţi şi, de asemenea, şi foarte multe locuri de muncă.
Sindicaliştii au adresat Secretariatului General al Guvernului argumente şi precizări pentru a îndupleca factorii de decizie să excepteze de la aplicarea prevederilor Legii nr.187/2023 care modifică OUG nr. 109/2011 privind guvernarea corporativă a întreprinderilor publice, cu referire la divizarea activităţilor de serviciu public de cele comerciale.
Sindicaliştii arată că R.A. A.F.D.J. Galaţi nu a fost înfiinţată de statul român, ci prin Convenţia despre Regimul Navigaţiei pe Dunăre de la Belgrad, cât şi prin alte acorduri internaţionale, iar prin intermediul R.A. A.F.D.J. Galati, statul român are obligaţia de a menţine ”autostrada navală internaţională” în condiţii optime de navigaţie, asigurând permanent înreţinerea şi semnalizarea şenalului navigabil, ”pe cheltuiala sa” şi nu pe cea a unui agent economic care este S.A. sau S.R.L.
Precedentul există şi a avut efecte dezastruoase
Tot dintr-o ”aşa-zisă” dorinţă de eficientizare a activităţii economice, Guvernul României a hotărât, în anii 1998 - 2000, ”divizarea parţială a AFDJ Galaţi” prin înfiinţarea unui număr de 4 (patru) societăţi comerciale:
- Societatea Comercială de Remorcaj şi Salvare „RESALV” S.A. Galaţi;
- Societatea Comercială de Dragaj pe Dunăre „FLUVDRAG” S.A. Giurgiu;
- Societatea Comercială de Dragaj pe Dunăre „DRAF” S.A. Brăila;
- Societatea Comercială de Întreţinere şi Reparaţii Construcţii Hidrotehnice „I.R.C.H.” S.A. Galaţi.
După câţiva ani, toate cele patru societăţi au fost desfiinţate, un număr de peste 2.000 de angajati pierzându-şi locurile de muncă, iar statul roman fiind prejudiciat de un capital social de aproximativ 60 miliarde lei. Nave, clădiri şi terenuri aflate în proprietatea/patrimoniul statului, respectiv a AFDJ Galaţi, au intrat astfel în posesia unor firme cu capital privat, se arată în documentul trimis către Secretariatul General al Guvernului şi semnat de Ştefan Frunză, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale Trans-Conex, a lucrătorilor portuari şi preşedinte al Sindicatului „Farul” de la AFDJ Galaţi.
Dacă angajaţii AFDJ Galaţi hotărăsc declanşarea unui conflict colectiv de muncă legal, prin grevă, sau recurg la o revoltă spontană, ambele variante ar avea ca rezultat blocarea şenalului navigabil al Dunării, drept pentru care, printr-o sentinţă a Tribunalului Maritim, Statul Roman ar putea fi obligat să plătească despăgubiri imense atât armatorilor, cât şi proprietarilor/beneficiarilor mărfurilor transportate.
