Toată lumea procrastinează. Ne amânăm atribuţiile până în ultima clipă, suntem rapid distraşi de lucrurile din jurul nostru şi desfăşurăm unele activităţi fără a face realmente ceva util.
Şi, de cele mai multe ori, nu ne simţim deloc bine pentru că nu am terminat lucrurile importante. Ne uităm la alţii, care sunt mai activi decât noi, şi începem să credem că suntem doar nişte oameni leneşi, incapabili, care nu vor realiza niciodată nimic măreţ. Lupta cu procrastinarea este ca o luptă cu un monstru lăuntric care nu moare niciodată - şi această fiară trăieşte în fiecare dintre noi.
Despre obiceiul de a amâna lucrurile, hipnoterapeutul Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză, afirmă: „Procrastinarea este o problemă cu care se confruntă mulţi oameni în viaţa lor de zi cu zi. Este definită ca amânarea acţiunilor sau a sarcinilor importante în favoarea activităţilor mai puţin urgente sau plăcute. Cu toate că poate părea inofensivă la început, procrastinarea poate avea consecinţe negative asupra stării de sănătate, a relaţiilor şi a performanţei în diverse domenii ale vieţii”.
Dar cum putem să depăşim obiceiul de a amâna şi să devenim mai eficienţi în gestionarea timpului nostru?
1. Stabileşte obiective clare şi realiste. Începe prin a-ţi stabili obiective clare şi realizabile. Divizează sarcinile mari în sarcini mai mici şi setează termene limită realiste pentru fiecare dintre ele. Acest lucru te va ajuta să te concentrezi pe lucrurile pe care trebuie să le faci şi să eviţi sentimentul de copleşire care poate duce la procrastinare.
2. Renunţă la perfecţionism. Una dintre cele mai frecvente cauze ale procrastinării este perfecţionismul, căci din cauza lui te poţi îndrepta direct către eşec. În loc să aştepţi ca lucrurile să se întâmple aşa cum îţi închipui, concentrează-te asupra acţiunilor. Succesul se obţine, de cele mai multe ori, prin limitarea câştigurilor minore la acţiunile propriu-zise.
3. Descoperă costul non-acţiunii. Atât în economie, cât şi în procesul de luare a deciziilor, avem tendinţa de a evita pierderile, în loc să obţinem câştiguri echivalente. Psihologii numesc acest fenomen aversiune pentru pierderi. Procrastinăm pentru că nu vrem să pierdem confortul pe care îl avem. Interesant este faptul că putem folosi acest lucru în favoarea noastră prin conştientizarea costului non-acţiunii. Gândeşte-te la ceea ce vei pierde - oportunităţi, bogăţie, timp - dacă nu iei măsuri. Acest lucru poate deveni un stimulent, împingându-te înainte şi scăpându-te din ghearele stagnării.
4. Trucul de 2 minute. Mintea noastră are nevoie de o satisfacţie instantanee. Vrem rezultate rapide şi bune fără a face eforturi. Este dificil să faci primul pas când ceea ce te aşteaptă este îngrozitor, adică două ore de muncă. În acest moment, nu te mai concentra asupra finalizării unei sarcini. În schimb, concentrează-te pe efectuarea acestei sarcini timp de doar două minute. Şi gândeşte-te că cele două minute vor uşura următoarele două minute şi, în cele din urmă, vei termina ceea ce trebuie să faci.
5. Înlătură stimulii care încurajează procrastinarea. Adesea procrastinarea este un obicei. Fiecare obicei are declanşatorul său: atunci când apare declanşatorul, intrăm într-o rutină automată - în acest caz, amânăm munca sau ne lăsăm distraşi, apoi primim o recompensă - de obicei relaxarea sau iluzia de a fi productiv. Una dintre cele mai bune modalităţi de a elimina procrastinarea este de a identifica aceste declanşatoare şi, apoi, de a schimba rutina. Deci, în loc să te laşi distras, citeşte o carte sau mergi la o plimbare atunci când nu te poţi concentra.
6. Recompensează-te. Oferă-ţi recompense pentru a-ţi motiva munca şi pentru a-ţi menţine concentrarea. Stabileşte-ţi obiective intermediare şi oferă-ţi mici recompense după ce le-ai atins. Aceste recompense pot fi orice, de la o pauză scurtă pentru o gustare preferată sau pentru a face o plimbare, până la o seară de relaxare cu prietenii sau o activitate pe care o iubeşti.
7. Începe chiar acum. Uneori, cel mai greu pas este să începi. În loc să mai amâni, începe chiar acum. Chiar dacă începi cu o mică acţiune, acest lucru te va ajuta să intri în flux şi să îţi creşti motivaţia pentru a continua.
„Majoritatea dintre noi ne putem identifica cu plictiseala, frustrarea şi stresul pe care procrastinarea le poate provoca. Depăşirea procrastinării nu este un eveniment care se petrece peste noapte, este un proces. Asta înseamnă că nu trebuie să faci totul imediat, ci să începi cu paşi mici dar siguri, de la cele mai de bază activităţi”, concluzionează Eugen Popa.
