29 MARTIE 2025 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Cele 4 minciuni care îţi distrug relaţia
Cele 4 minciuni care îţi distrug relaţia

Relaţiile de cuplu pot fi o sursă profundă de bucurie şi împlinire, dar şi un teren minat de capcane emoţionale şi aşteptări nerealiste. De multe ori, fără să ne dăm seama, cădem pradă unor mituri romantice şi convingeri greşite care ne sabotează subtil şansele de a construi o legătură sănătoasă şi durabilă. Aceste minciuni ascunse se infiltrează în gândirea noastră şi pot transforma micile neînţelegeri în probleme majore de cuplu.
Angela Nuţu, psihoterapeut şi coach: „Legătura romantică dintre două persoane este adesea complexă. Uneori poate fi tumultuoasă şi greu de gestionat, alteori poate fi calmă şi frumoasă, iar de multe ori poate îmbina ambele faţete. Ceea ce vedem în filme, soluţii rapide pentru orice conflict sau conexiuni perfecte de la primul contact, în realitate, se construieşte prin multă muncă. O relaţie sănătoasă şi durabilă necesită contribuţia egală a ambilor parteneri, incluzând ascultarea activă, comunicarea nonviolentă, respectul, răbdarea, compasiunea şi lipsa judecăţii”.

Minciuna 1: „Dacă m-ar iubi, ar şti pur şi simplu”
Această minciună creează o aşteptare nerealistă că partenerul ar trebui să fie atât de sincronizat cu tine, încât să poată intui fără efort gândurile, sentimentele şi nevoile tale. Se bazează pe ideea că dragostea adevărată include capacitatea de a „citi minţile” şi că o lipsă a acestei intuiţii înseamnă automat o lipsă de iubire.
Realitatea: Oricât de profundă ar fi conexiunea emoţională dintre parteneri, nimeni nu poate ghici întotdeauna ce simte sau ce are nevoie celălalt. Această mentalitate duce deseori la dezamăgire şi resentimente. Atunci când nevoile noastre rămân nesatisfăcute pentru că nu sunt exprimate, putem ajunge să ne retragem emoţional, aşteptând în tăcere ca partenerul să „ghicească” ce ne dorim.
Soluţie: Cheia este comunicarea deschisă şi directă. În loc să ne bazăm pe presupuneri, putem exprima clar nevoile noastre, spunând lucruri precum: „M-ar ajuta mult dacă ai putea verifica cum mă simt atunci când par supărat(ă).” O astfel de comunicare nu doar clarifică aşteptările, dar şi întăreşte conexiunea dintre parteneri.

Minciuna 2: „Relaţiile nu ar trebui să fie atât de grele”
Mulţi oameni au impresia că o relaţie bună ar trebui să fie întotdeauna lină şi lipsită de conflicte. Când apar dificultăţi, se poate instala convingerea că relaţia este „greşită” sau că partenerii sunt incompatibili. Această percepţie greşită se bazează pe idealuri romantice nerealiste şi poate încuraja o fugă rapidă din relaţie la primul obstacol.
Realitatea: Toate relaţiile trec prin momente dificile. Este firesc ca două persoane, fiecare cu propriile experienţe de viaţă, valori şi obiceiuri, să întâlnească provocări atunci când îşi unesc vieţile. Aceste dificultăţi nu sunt neapărat semne de incompatibilitate, ci mai degrabă ocazii de a învăţa şi de a creşte împreună. De fapt, depăşirea obstacolelor poate consolida relaţia şi poate aduce partenerii mai aproape.
Soluţie: În loc să privim problemele ca pe semne de eşec, le putem aborda ca pe oportunităţi de dezvoltare. O întrebare utilă de pus este: „Ce putem învăţa din această situaţie?”. Această abordare schimbă perspectiva asupra provocărilor şi le transformă în paşi activi pentru îmbunătăţirea relaţiei.

Minciuna 3: „Partenerul meu ar trebui să mă facă fericit(ă)”
Această convingere pune o presiune imensă pe partener, transformându-l în sursa principală a fericirii personale. Se creează o dinamică nesănătoasă, în care unul dintre parteneri simte că este responsabil pentru starea emoţională a celuilalt, iar celălalt devine dependent emoţional de această sursă de fericire.
Realitatea: Nicio persoană nu poate purta întreaga responsabilitate pentru fericirea altcuiva. O relaţie sănătoasă se bazează pe doi oameni care sunt fericiţi individual şi care îşi aduc această stare de bine în relaţie. Atunci când partenerii îşi asumă responsabilitatea pentru propria fericire, relaţia devine un spaţiu al bucuriei împărtăşite, nu o sursă constantă de presiune şi aşteptări nerealiste.
Soluţie: Este esenţial să construim o viaţă plină de împlinire pe cont propriu. Investirea în hobby-uri, în dezvoltarea personală şi în activităţi care aduc bucurie ne ajută să aducem în relaţie o versiune mai echilibrată şi mai fericită a noastră. Astfel, partenerul devine un companion în fericire, nu singura noastră ancoră emoţională.

Minciuna 4: „Îl/O pot schimba dacă mă străduiesc destul de mult”
Această mentalitate implică ideea că, prin eforturi constante, un partener poate fi modelat pentru a se potrivi unei imagini ideale. De multe ori, acest lucru se întâmplă din dorinţa sinceră de a îmbunătăţi relaţia, însă rezultatul este de obicei opusul: un partener se simte controlat, iar celălalt devine frustrat că schimbarea nu se întâmplă.
Realitatea: Încercările de a schimba o persoană în mod activ ignoră autonomia şi identitatea acesteia. Relaţiile sănătoase sunt construite pe respect reciproc, nu pe presiunea de a se conforma unei viziuni impuse. În loc să ne concentrăm pe schimbarea partenerului, este mult mai eficient să lucrăm la propria dezvoltare şi să încurajăm creşterea naturală a relaţiei prin acceptare şi susţinere.
Soluţie: În loc să încercăm să „reparăm” partenerul, este mai productiv să ne întrebăm ce putem face noi înşine pentru a contribui la o dinamică mai sănătoasă. Acceptarea partenerului aşa cum este şi sprijinirea acestuia în evoluţia sa personală creează un spaţiu de siguranţă emoţională şi de creştere autentică.
„Un alt aspect interesant este acela că minţile noastre sunt programate să caute certitudini, iar acest lucru poate fi periculos în relaţii. Când ne agăţăm de ideea că partenerul ar trebui să ne facă fericiţi sau că o relaţie bună nu ar trebui să aibă probleme, ne închidem în faţa adevăratei conexiuni şi comunicări. Multe dintre aceste mituri provin din mecanismele noastre de apărare emoţională. De exemplu, dorinţa de a schimba un partener reflectă adesea propriile noastre nesiguranţe şi frica de a ne confrunta cu realitate”, concluzionează Angela Nuţu.


Articole înrudite