În timp ce produsele din carne au fost vizate de ani de zile ca factori agravanţi majori ai crizei de mediu şi a încălzirii globale, putem măsura impactul lor real?
Consumul de multă carne (în special carne de vită) are consecinţe asupra mediului, iar tot mai mulţi oameni caută alternative pentru a-şi reduce impactul asupra schimbărilor climatice. Cuantificarea beneficiilor reale ale schimbării dietei este complicată: un studiu din 2019 al cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins a constatat că reducerea consumului de produse de origine animală în general a avut un impact mai mare asupra climei decât a nu le consuma deloc.
Potrivit unor statistici ale Naţiunilor Unite, numai industria zootehnică reprezintă 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră. Un alt studiu recent realizat de „The Lancet” a constatat că consumul zilnic de carne în Marea Britanie a scăzut cu aproape o cincime în ultimii zece ani şi a mai arătat că britanicii consumă în plus 3,2 g de carne albă pe zi.
„Consumarea unei diete vegetariene poate provoca, de asemenea, probleme de mediu”, spune Georgina Wilson-Powell, fondatoare şi redactor-şef al revistei britanice Pebble. Refuzul consumului de pui crescut local şi ecologic în favoarea avocado-ului cultivat în Mexic, a cărui cultură alimentează defrişările şi a căror livrare emite cantităţi uriaşe de gaze cu efect de seră.
Cultivarea migdalelor are şi dezavantajele ei, adaugă jurnalista. Din ce în ce mai mulţi oameni doresc să renunţe la laptele de vacă pentru a apela la laptele vegetal, prezentat ca alternative reale de sănătate. Această tendinţă creează probleme reale în California, unde cultivarea migdalelor a intensificat secetă locală.
„Mâncărurile la modă sunt foarte adesea cauza multor probleme”, explică Wilson-Powell. Mâncărurile vegane au o amprentă uriaşă de carbon, care provoacă mari probleme în regiunea în care sunt produse.
Carnea de vită produce de 316 ori mai multe gaze cu efect de seră decât legumele
Evident, carnea şi produsele lactate prezintă mari probleme de mediu. Raportul „Atlasul cărnii” a arătat că 20 de mari firme de creştere a animalelor emit mai multe gaze cu efect de seră decât Germania, Regatul Unit sau Franţa.
Potrivit studiului cercetătorilor americani menţionat mai sus, o porţie de carne de vită generează de 316 de ori mai multe gaze cu efect de seră decât producţia de leguminoase, de 115 ori mai multe decât producţia de seminţe oleaginoase şi de 40 de ori mai mult decât producţia de soia.
Georgina Wilson-Powell precizează că „producţia de carne sau produse lactate mobilizează 77% din terenul agricol. O mare parte din acest teren este folosit pentru hrănirea animalelor”.
Trebuie să mergem mult mai departe în lanţul logistic pentru a studia cu ce hrănim animalele şi ce suprafaţă agricolă este mobilizată pentru aceasta, subliniază studiile. Există şi o mare dependenţă de soia şi o problemă uriaşă cu nivelul uleiului de palmier. O mare parte din această producţie este folosită pentru hrănirea animalelor, mai degrabă decât a fiinţelor umane. Creşterea vitelor are un efect dăunător asupra planetei.
Care sunt soluţiile?
Un studiu interguvernamental privind schimbările climatice comandat în 2019 de Naţiunile Unite, a recomandat occidentalilor să-şi reducă consumul de carne pentru a stopa defrişările şi efectele schimbărilor climatice. Până în 2050, va fi necesar să se producă cu 56% mai multă hrană decât în 2010 pentru a hrăni cele 9,8 miliarde de fiinţe umane care vor locui pe Pământ.
Dacă nivelul consumului de carne şi produse lactate va creşte conform prognozei, 6 milioane de metri pătraţi de pădure vor trebui transformaţi în teren agricol, ceea ce va fi împotriva protecţiei pădurilor necesară stabilizării climei. Mişcările precum vegetarianismul sau veganismul dau răspunsuri relevante?
Potrivit Georginei Wilson-Powell, care se autointitulează „flexitariană”, „unii oameni cred că veganismul merge prea departe, motiv pentru care sunt convinsă că reducerea consumului de carne şi peşte şi înlocuirea acestuia pe cât posibil prin alternative vegetariene este o idee bună pentru reducerea amprentei de carbon”.
Savanţii recomandă evaluarea dietei pentru a-i determina amprenta de carbon. Consumul local şi sezonier este de preferat pe cât posibil. Cumpărarea produselor de sezon este, de asemenea, mai puţin costisitoare. Dacă te gândeşti bine, să mănânci căpşuni de Crăciun chiar nu are sens!
