Lumea animalelor este o sursă extrem de abundentă de virusuri: după estimările oamenilor de ştiinţă, cel puţin 320.000 de specii de asemenea patogeni, încă nedescoperite, infectează mamiferele domestice şi sălbatice. Unele dintre aceste virusuri ar putea fi la originea unor boli virale potenţial periculoase pentru om, iar identificarea lor ar putea ajuta la evitarea unor pandemii viitoare.
Costul estimat al unui proiect de identificare a acestor virusuri ar putea fi enorm - într-un articol publicat în jurnalul mBio, specialiştii l-au estimat la 6 miliarde USD - ceea ce înseamnă, totuşi, mult mai puţin decât ne-ar costa dacă am avea de-a face cu o pandemie gravă.
Aproape 70% dintre virusurile care infectează omul - printre care HIV, Ebola şi noul virus al Sindromului Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) - îşi au originea în populaţii de animale sălbatice. Dar, până în prezent, amploarea problemei a fost dificil de estimat.
Pentru a evalua situaţia, o echipă de cercetători din SUA şi Bangladesh şi-a îndreptat atenţia spre o specie de lilieci numiţi vulpi zburătoare. Aceste animale sunt rezervore naturale ale virusului Nipah, care, dacă se transmite la om, poate fi fatal. Studiind 1.897 de probe biologice colectate de la lilieci, oamenii de ştiinţă au putut estima câte tipuri de alţi patogeni se găseau în organismul acestor animale. Au descoperit aproape 60 de tipuri diferite de virusuri, dintre care cele mai multe le erau complet necunoscute. Extrapolând cifrele pentru toate speciile de mamifere cunoscute, au ajuns la concluzia că un număr de cel puţin 320.000 de specii virale care infectează mamiferele sunt încă nedescoperite.
Identificarea tuturor acestor specii ar fi esenţială pentru a ţine la distanţă boli care ar putea deveni o ameninţare la adresa sănătăţii oamenilor.
Evident, după cum au explicat cercetătorii, nu poate fi investigat fiecare animal de pe planetă, dar pot fi realizate hărţi al răspândirii virusurilor şi gazdelor lor, pentru a identifica „punctele fierbinţi” unde este cel mai probabil să apară noi agenţi infecţioşi sau unde apariţia lor ar reprezenta o ameninţare majoră la adresa omului; cu alte cuvinte, este vorba despre implementarea unui sistem de avertizare precoce în privinţa pericolului de epidemii.
Un astfel de proiect ar dura 10 ani şi ar costa miliarde de dolari, dar beneficiile în ceea ce priveşte prevenirea şi limitarea epidemiilor ar fi foarte mari, consideră autorii studiului. Un proiect de acelaşi tip, numit PREDICT, a descoperit până acum 240 de specii noi de virusuri în zonele în care oamenii şi animalele trăiesc într-o strânsă apropiere.
