Numărul donatorilor de organe a scăzut dramatic în România, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, precizând că se va forma un grup de lucru care, în cel mult două luni, va veni cu o propunere a unui nou proiect de lege a transplantului, informează Mediafax.
"Din grupul de lucru vor face parte specialişti, pacienţi transplantaţi, donatori vii. Intenţionăm ca în maxim două luni de zile această lege să fie propusă. (…) Ne-am orientat spre legea spaniolă, pe care noi o credem potrivită pentru România. (...) În 2014 în România au existat 138 de donatori reali, în 2015 - 115, în 2016 - 123, în 2017 - 65, iar până acum, în 2018 - 30. Eu zic că e foarte puţin. Activitatea de donare a scăzut foarte mult, dramatic, spun eu", a declarat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, în cadrul conferinţei "Ziua Donatorului de Organe".
Sorina Pintea precizează că o parte din vină aparţine şi autorităţilor.
"O parte din vină ne aparţine şi nouă autorităţilor, (...) ar fi trebuit să nu încetăm să susţinem această activitate. Ar fi trebuit să avem mai de mult o lege a transplantului, care să spună clar ce să se întâmple. Ar fi trebuit să stimulăm mai mult coordonatorii centrelor judeţene, financiar vorbesc. Până la urmă şi asta e o problemă", a mai adăugat Sorina Pintea.
De asemenea, ministrul Sănătăţii a mai precizat că, momentan, România nu este pregătită să respecte procedurile organzaţiei Eurotransplant.
"Ca să putem intra în Eurotransplant, dar şi oricare organizaţie, trebuie să îndeplinim nişte condiţii. Cred că este mai important să respectăm un protocol - şi noi, şi ei. Să pregătim paşii de a accede în acea organizaţie. În acest moment, nu suntem pregătiţi. Respectăm procedurile din punct de vedere medical, dar sunt anumite aspecte de ordin tehnic şi investiţional pe care va trebui să le facem", a mai adăugat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
Reprezentanţii pacienţilor transplantaţi consideră că este este nevoie de mai multe centre de transplant, dar şi de o nouă lege a transplantului.
"Considerăm că trebuie să fie create mai multe centre de transplant şi pregătiţi medici specialişti pe toate tipurile de transplant. Ne dorim ca şi activitatea de transplant privat să aibă mai mult acces pe această arie. (...) Ne dorim o lege nouă a transplantului, o lege care să fie clară, funcţională, transparentă şi în acord cu directivele Uniunii Europene", a declarat în timpul conferinţei, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, Gheorghe Tache.
De cealaltă parte, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate, Răzvan Vulcănescu, susţine că instituţia a suferit în ultimul timp un “apogeu” al decontărilor serviciilor în străinătate.
"În anul 2016 am atins, ca şi instituţie, un apogeu al decontărilor serviciilor în străinătate de circa 13.000.000 de euro. Nu considerăm corect, nu este drept ca un sistem de sănătate, aşa cum îl are România, acuzat de multe ori de subfinanţare, de lipsă de decizie, să i se diminueze atât de mult finanţarea prin plecarea medicilor şi pacienţilor, iar acum şi a banilor pentru a-i putea trata în străinătate", a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate, Răzvan Vulcănescu.
Asociaţia Naţională a Transplanţilor din România menţionează că persoanele care vor să devină donatori pot să se înscrie, în timpul vieţii, la Registrul Naţional al Donatorilor de organe, ţesuturi şi celule. Ulterior, după decesul donatorilor, va fi necesar acordul rudelor de gradul I-IV pentru prelevare.
