Este binecunoscută depresia postnatală la mame, dar există şi una care îi afectează pe taţi. Aceasta din urmă începe să fie tot mai mult luată în considerare de cercetători, care subliniază că şi taţii au nevoie de sprijin, relatează passionsante.be.
O echipă de cercetători canadieni de la Universitatea McGill a ţinut sub observaţie circa o mie de taţi - la primul copil - în al treilea trimestru de sarcină a mamelor şi a analizat elemente ca starea depresivă, activitatea fizică, calitatea somnului, interacţiunile sociale, relaţiile de cuplu şi dificultăţile financiare. Toate aceste elemente au contribuit la determinarea stării de spirit: de exemplu, o activitate fizică scăzută înseamnă mai puţin chef de mişcare, o retragere în sine. Aceeaşi observaţie este valabilă în cazul în care se răresc relaţiile sociale şi se remarcă tendinţa de a sta acasă. Şi deteriorarea calităţii somnului este un indicator important al riscului de depresie.
După ce au pus laolaltă datele, cercetătorii au constatat că 14% dintre viitorii taţi prezintă simptome evidente de depresie în al treilea trimestru de sarcină a partenerelor lor, cu repercusiuni în perioada de după naşterea copilului fiindcă pentru mulţi dintre ei situaţia se complică după venirea pe lume a bebeluşului. Cei mai puternici indicatori ai riscului de depresie sunt proasta calitate a somnului, o slabă susţinere socială, nemulţumirea conjugală, un stres financiar şi depresia prenatală care afectează mamele.
Cercetătorii subliniază faptul că observaţiile lor "arată necesitatea de a include taţii în procesul de detectare şi tratare timpurie a depresiei asociate cu trecerea la paternitate, după ce eforturile s-au concentrat până acum pe mame. Este important să se promoveze în rândul taţilor recomandări în privinţa somnului, a gestionării stresului şi a susţinerii sociale", încheie oamenii de ştiinţă canadieni menţionaţi de passionsante.be.
