Insomnia reprezintă incapacitatea unei persoane de a adormi sau de a-şi menţine somnul pe o perioadă de câteva ore şi are cauze multiple: prezenţa unei patologii, viaţa stresantă, consumul excesiv de cofeină sau alcool, regimul de viaţă dezordonat, dependenţa de droguri.
Alimentaţia prezintă o importanţă deosebită în profilaxia şi tratamentul insomniei şi este esenţial să se descopere şi evite alimentele care duc la aceasta, susţin nutriţioniştii.
"Anumite tipuri de alimente ajută practic la inducerea somnului, în timp ce altele îl inhibă. Alimente cum ar fi zarzavaturile, legumele cu frunze verzi, cerealele integrale (ovăzul, orezul brun), ciupercile de toate felurile, fructele, seminţele, busuiocul sunt surse bogate de carbohidraţi complecşi, care au un efect uşor sedativ deoarece cresc secreţia de serotonină, neurotransmiţătorul care induce somnul. Un pahar cu lapte degresat băut seara, înainte de culcare, este unul dintre cele mai vechi şi eficiente remedii ale insomniei. Laptele conţine triptofan care prin transformarea sa biochimică în serotonină induce somnul şi previne trezirea precoce. Salata verde are o reputaţie foarte bună de luptător împotriva insomniei. Acest lucru se datorează unor substanţe cu structură similară opioidelor care sunt prezente în salată. Aşadar, salata verde ar trebui să facă parte constant din cina zilnică alături de legume, alune şi peşte. Toate aceste alimente conţin vitamina B3 sau niacin, care este implicată în sinteza serotoninei şi promovează un somn sănătos", a explicat nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, amestecat cu zeamă de lămâie, sucul de salată poate fi o băutură delicioasă, care induce în mod efectiv somnul.
Nutriţionistul a precizat că există şi alimente şi substanţe care trebuie evitate de către persoanele afectate de insomnie: cafeaua, ceaiul negru, esenţele de cola, alcoolul, nicotina, ciocolata, alimentele condimentate, aditivii alimentari, alimentele conservate, sarea şi zahărul în exces.
"Sensibilitatea la aceste stimulente variază de la o persoană la alta, astfel încât există persoane care ingerează o cantitate nesemnificativă de ciocolată sau de cafea chiar decofeinizată şi care nu pot dormi. Alcoolul, spre exemplu, este o substanţă care afectează calitatea şi durata somnului; prin ingerarea acestuia se eliberează adrenalina, se blochează transportul triptofanului spre creier şi scade astfel nivelul de serotonină", a arătat Lygia Alexandrescu.
Ea a spus că trebuie evitate mesele copioase, bogate în proteine, seara la ore târzii. "Carnea uşoară de peşte sau brânza nesărată, lactatele fermentate, salata verde şi pâinea integrală sunt variantele de ales pentru cină", a precizat Alexandrescu.
La polul opus se află şunca, mezelurile, cârnaţii, brânza veche, cartofii prăjiţi, alimente care conţin fie mulţi aditivi alimentari/sodiu, fie tiramina, substanţă declanşatoare de agitaţie nervoasă şi chiar durere de cap.
"Hipoglicemia nocturnă este un alt element care trebuie evitat, deoarece are influenţă în menţinerea somnului. Atunci când există o scădere a nivelului glicemiei, în organism se eliberează substanţe gluco-reglatoare, care stimulează creierul, fapt ce se concretizează în vizite târzii la frigider. Eliminarea acestui fenomen se va face treptat, înlocuind carbohidraţii rafinaţi cu cei complecşi, care ajută la menţinerea constantă a glicemiei, dar şi a senzaţiei de saţietate pe o perioadă cât mai lungă", a mai explicat nutriţionistul.
