Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România precizează că pentru 90% dintre medicamentele aflate în uz în România există înlocuitori, medicamente generice şi biosimilare care tratează cu aceeaşi eficienţă şi siguranţă, conţinând aceleaşi ingrediente active, în aşa fel încât "nu există un motiv real de panică privind carenţe de aprovizionare", informează Agerpres.
Potrivit unui comunicat al PRIMER, în catalogul oficial al MS sunt înscrise 5.769 de medicamente care au preţuri înregistrate şi care pot fi comercializate în România, cifra fiind similară celei din alte ţări, din regiunea noastră.
PRIMER mai atrage atenţia că nu politica de preţuri, ci taxele de până la 50% obligă producătorii să retragă sau să nu mai aducă medicamente în România şi estimează că începând din 2015 au dispărut din piaţă peste 2.000 de medicamente, în special cele ieftine, care nu erau rentabile în condiţiile unor accize de 50%.
"Este un fapt normal ca autorităţile române să solicite producătorilor să vândă medicamentele decontate la preţuri similare celorlalte ţări din UE. Problema în România însă este că producătorii sunt obligaţi să plătească încă 25% supraimpozitare, aşa numita «taxa clawback», şi încă circa 25% taxa de acces pe canalele comerciale, aşa-numita «taxa de raft», astfel încât veniturile nete înregistrate în România sunt cu 50% mai mici decât în alte ţări, chiar dacă preţul aprobat de MS este acelaşi ca în acele ţări. Aşadar, nu politica de preţuri ci taxele aberante de până la 50% obligă producătorii să retragă sau să nu mai aducă medicamente în România. La asta se adaugă, pentru producătorii din ţară, creşterea cu peste 50% a costurilor cu utilităţile, cu materiile prime şi pentru conformarea la reglementările europene", se arată în comunicat.
PRIMER, care reuneşte 19 fabrici de medicamente din România, menţionează că la începutul lunii octombrie a fost adusă în dezbatere publică o corecţie la Ordinul Ministerului Sănătăţii 368/2017, în care printr-o măsură de natură tehnică se propunea creşterea preţurilor pentru medicamentele din sursă unică, evitând astfel dispariţia lor. Din păcate, însă, proiectul de ordin a fost retras.
"În ultimii 10 ani, România a ratat foarte multe politici publice din domeniul medicamentului, rămânând ţara din UE care deşi are cea mai mică investiţie în alocarea de bani pentru medicamente, mai puţin de 74 euro/locuitor, are un consum de sub 20% medicamente generice, sub 8% din producţie internă, şi de sub 10% medicamente biosimilare. Doar prin utilizarea acestora s-ar putea crea spaţiu bugetar pentru introducerea în circulaţie de noi medicamente. Din păcate, din ce în ce mai multe ţări se confruntă cu disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu medicamente, dar marea lor majoritate a adoptat mecanisme care să discearnă între carenţele reale şi şantajul pe care-l fac anumiţi producători asupra autorităţilor pentru a-şi asigura beneficii comerciale", mai adaugă PRIMER.
