Pe măsură ce lumea se încălzeşte, zone vaste de permafrost se topesc, eliberând material care a fost prins în strânsoarea lui de gheaţă din vremuri imemoriale. Aceasta include o mulţime de microbi care au rămas latenţi de sute de milenii în unele cazuri.
Pentru a studia microbii în dezvoltare, oamenii de ştiinţă au reînviat un număr dintre aceşti virusuri "zombi" din permafrostul siberian, inclusiv unul despre care se crede că are aproape 50.000 de ani - o vârstă record pentru un virus îngheţat care revine la o stare capabilă să infecteze alte organisme.
Echipa din acest proiect, condusă de microbiologul Jean-Marie Alempic de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa, spune că aceste virusuri reanimate sunt potenţial o ameninţare semnificativă pentru sănătatea publică şi că trebuie făcute studii suplimentare pentru a evalua pericolul pe care aceşti agenţi infecţioşi le prezintă când se trezesc din somnul lor îngheţat.
Un sfert din emisfera nordică se află sub pământ îngheţat permanent, denumit permafrost. Datorită încălzirii climatice, dezgheţarea ireversibilă a permafrostului eliberează materie organică blocată timp de până la un milion de ani, majoritatea descompunându-se în dioxid de carbon şi metan, sporind şi mai mult efectul de seră.
Virusul în cauză este de fapt unul dintre cei 13 evidenţiaţi într-un studiu incipient, nouă dintre ei fiind consideraţi a fi vechi de zeci de mii de ani. Cercetătorii au stabilit că fiecare era diferit de toate virusurile actuale în ceea ce priveşte genomul lor.
Microorganismul antic a fost găsit sub un lac, alte locuri de extracţie au inclus lâna de mamut şi intestinele unui lup siberian - toate îngropate sub permafrost. Folosind culturi de amibe unicelulare vii, echipa a demonstrat că virusurile au potenţialul de a fi agenţi patogeni infecţioşi.
De asemenea, vedem un număr mare de bacterii eliberate în mediu pe măsură ce lumea se încălzeşte, dar având în vedere antibioticele de care dispunem, s-ar putea argumenta că s-ar dovedi mai puţin ameninţătoare. Un virus nou - ca şi SARS-CoV-2 - ar putea fi mult mai problematic pentru sănătatea publică, mai ales pe măsură ce Arctica devine mai populată.
"Situaţia ar fi mult mai dezastruoasă în cazul plantelor, animalelor sau omului, fiind posibile noi boli cauzate de renaşterea unui virus antic necunoscut", scriu cercetătorii.
"Este legitim să ne gândim la riscul ca particulele virale foarte vechi să rămână infecţioase şi să revină în circulaţie generală prin dezgheţarea straturilor vechi de permafrost", mai spun aceştia.
Virusului reînviat i s-a dat numele Pandoravirus Yedoma, etimologie care îl leagă de dimensiunea sa şi tipul de sol în care a fost găsit. Cercetătorii cred că sunt mult mai multe virusuri pe cale de a fi identificate - deşi rămâne de văzut cât de infecţioşi vor fi odată ce vor fi expuşi la lumina, căldura şi oxigenul mediului exterior. Toate acestea sunt domenii practice care ar putea fi investigate în studii viitoare.
Virusologul Eric Delwart, de la Universitatea din San Francisco, este de acord că aceste virusuri gigantice sunt doar începutul când vine vorba de explorarea a ceea ce se ascunde sub permafrost. Deşi Delwart nu a fost implicat în studiul actual, el are o mulţime de experienţă în resuscitarea virusurilor din plantele antice.
"Dacă autorii izolează virusuri vii din permafrost, este probabil ca şi virusurile de mamifere să supravieţuiască îngheţate timp de eoni (eon = epocă, eră)", a spus Delwart, pentru New Scientist.
