Oamenii de ştiinţă americani au creat o sondă manuală minusculă, de mărimea unui stilou, care este capabilă să detecteze celulele canceroase din ţesuturi în doar 10 secunde, permiţându-le medicilor chirurgi să afle în timp real dacă au extirpat tumorile în totalitate, informează AFP.
Reziduurile de ţesuturi canceroase care rămân după o intervenţie chirurgicală prezintă un risc crescut de recidivă pentru bolnavi.
În prezent, cele mai multe laboratoare au nevoie de câteva zile pentru a determina dacă celulele canceroase continuă să existe în eşantioanele prelevate în timpul operaţiei, au explicat inventatorii noului tip de sondă, denumită "MacSpec Pen", prezentată pe larg într-un articol publicat recent în revista americană Science Translational Medicine.
Noul instrument permite extragerea lentă a moleculelor de apă conţinute în ţesuturi, pompând un volum infim de 10 microlitri, reprezentând a cincea parte dintr-o simplă picătură de lichid.
Acele molecule sunt trimise printr-un tub moale spre un spectrometru, care calculează diverse mase moleculare din eşantionul recoltat şi determină prezenţa celulelor canceroase, au explicat cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin.
După ce au analizat 253 de eşantioane de ţesuturi umane canceroase şi sănătoase, recoltate din plămâni, ovare, tiroidă şi sâni, cercetătorii au putut să alcătuiască "un profil molecular" ce permite identificarea prezenţei cancerului cu o rată de exactitate de peste 96%.
Testată pe şoareci vii, sonda a putut să detecteze fără eroare prezenţa celulelor canceroase fără să provoace distrugeri la nivelul ţesuturilor din care au fost recoltate eşantioanele, au precizat savanţii americani.
După părerea lor, noul instrument ar putea deveni încă şi mai precis, analizând un număr mai mare de eşantioane. Acest lucru ar permite utilizarea dispozitivului pentru a diagnostica un spectru mai larg de tumori în tipuri diferite de ţesuturi.
Tehnica actuală de analiză pentru a stabili dacă un ţesut este sănătos sau canceros este lentă şi uneori inexactă, au explicat oamenii de ştiinţă.
Un medic patolog are uneori nevoie de 30 de minute, sau chiar mai mult, pentru a pregăti un eşantion şi pentru a determina dacă acesta este canceros sau nu, fapt care sporeşte pentru bolnavi riscul de infecţie şi de apariţie a unor efecte secundare nedorite, cauzate de prelungirea anesteziei.
În plus, pentru anumite tipuri de cancer, interpretarea stării eşantionului extras din ţesut poate fi dificilă, generând o rată de eroare a rezultatelor cuprinsă între 10% şi 20%.
"Această tehnologie nouă... ne permite să fim mult mai precişi, ştiind exact care ţesuturi trebuie extirpate sau lăsate acolo unde se află", a spus medicul James Suliburk, şeful serviciului de chirurgie endocrină de la Facultatea de Medicină Baylor din cadrul Centrului Medical Houston din Texas, colaborator în acest proiect.
Deşi maximizarea zonei din care este extirpată tumoarea canceroasă este esenţială pentru a îmbunătăţi şansele de supravieţuire ale pacienţilor, ablaţia unei cantităţi prea mari de ţesut poate avea efecte negative extinse, a subliniat acelaşi cercetător.
Inventatorii americani prevăd să înceapă procedura de testare a acestei sonde în 2018 în timpul unor intervenţii chirurgicale ce constau în extirparea unor tumori.
Ei au depus, de asemenea, o cerere de brevetare a noii tehnologii şi a aplicaţiilor acesteia în Statele Unite şi încearcă în prezent să obţină această protecţie legală şi la nivel mondial.
